România, în topul celor mai corupte state din Uniunea Europeană. Doar două țări ne mai depășesc
Cel mai recent Indice de Percepție a Corupției 2025, publicat de Transparency International, arată că țara noastră ocupă locul trei în Uniunea Europeană la nivel general, fiind depășită doar de Ungaria și Bulgaria.
Ungaria și Bulgaria împart prima poziție negativă, fiecare cu 40 de puncte din 100 posibile, în timp ce România obține 45 de puncte.
Un scor care nu se mișcă de peste un deceniu
Indicele analizează percepția corupției în sectorul public din 182 de state și teritorii, unde 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”. România rămâne în zona inferioară a clasamentului, cu o evoluție aproape insesizabilă față de anul 2012 — doar un singur punct în plus în 13 ani.
În timp ce alte țări au reușit să recupereze teren, precum Grecia sau Estonia, România pare blocată într-o zonă gri: nici prăbușită, dar nici în ascensiune, o stagnare care o menține constant aproape de coada clasamentului european.
La capitolul mită, România este lider absolut în UE
Paradoxal, există un domeniu în care România este numărul unu în Europa, și nu în sensul bun. Barometrul Global al Corupției arată că unul din cinci români a recunoscut că a dat mită pentru a obține servicii publice. Media europeană este de doar 7%, ceea ce face ca diferența să fie uriașă și imposibil de ignorat.
Ce spun experții despre diferențele dintre democrațiile solide și cele fragile
Transparency International subliniază că statele cu democrații consolidate au, în medie, 71 de puncte și niciunul nu coboară sub 50. În cazul democrațiilor fragile, media este de 47. Diferențele nu țin doar de percepție, ci de funcționarea instituțiilor, de reformele aplicate consecvent și de voința politică reală.
Acolo unde aceste mecanisme slăbesc, apar fenomene precum politizarea justiției, influența excesivă în procesul politic și deteriorarea spațiului civic.
Directiva europeană anti-corupție, o șansă de reset pentru România
În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anti-corupție, un instrument care ar putea reprezenta un moment de cotitură pentru statele membre. Pentru România, transpunerea acesteia în legislația națională ar putea transforma promisiunile în obiective concrete.
Un prag de 50 de puncte până în 2030 ar însemna, cel puțin simbolic, ieșirea din zona roșie a clasamentului și intrarea într-o etapă în care progresul devine vizibil și măsurabil.