MENIU

Război în Ucraina, ziua 1211. Mișcare surpriză: emisarul lui Trump pentru Ucraina vrea să discute cu Lukașenko la Minsk - LIVE TEXT

Keith Kellogg (dreapta)

Keith Kellogg, trimisul administraţiei Trump pentru Ucraina şi Rusia, intenţionează să se deplaseze în Belarus în zilele următoare pentru a se întâlni cu preşedintele ţării, potrivit a patru surse informate cu privire la această chestiune, în contextul în care negocierile de încetare a focului dintre Ucraina şi Rusia rămân în impas

UPDATE 15.10 Ucraina a aprobat legea care permite în premieră cetățenia multiplă

Ucrainenii vor putea avea cetățenie dublă sau multiplă în baza unei legi aprobate miercuri de parlamentul de la Kiev, care urmărește să atenueze criza demografică agravată de războiul de patru ani cu Rusia și să îmbunătățească legăturile cu diaspora numeroasă a țării, transmite agenția Reuters.

Anterior, legislația ucraineană nu recunoștea cetățenia dublă sau multiplă, ceea ce însemna că etnicii ucraineni care trăiau în afara țării și dețineau alte pașapoarte trebuiau să renunțe la cetățenia lor străină dacă doreau să obțină un pașaport ucrainean.

UPDATE 12:00 - Rusia nu are nicio șansă dacă statele membre NATO dau dovadă de unitate în continuare, chiar dacă Rusia constituie un pericol pentru securitatea mondială, a subliniat miercuri Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, într-o dezbatere în plenul Parlamentului European consacrată apropiatului summit NATO de la Haga.

"În timpul Războiului Rece, SUA și aliații lor au depășit cu mult Uniunea Sovietică. În prezent, în fața NATO și a Uniunii Europene, Rusia nu are nicio șansă. Însă noi trebuie să rămânem uniți", a afirmat șefa diplomației europene în intervenția sa.

Kallas a insistat pe necesitatea continuării sprijinului european pentru Ucraina, întrucât cu cât aceasta "este mai puternică acum, cu atât ea va fi într-o poziție mai bună de negociere atunci când Rusia va dori să vorbească".

"Rusia este deja o amenințare directă pentru Uniunea Europeană. Cei care au o frontieră cu Rusia au resimțit mereu mai puternic aceste provocări. Aceia dintre noi care au suportat imperialismul sovietic resimt mai mult acest lucru. Dar amenințarea Rusiei pentru securitatea transatlantică constituie o problemă pentru noi toți", a afirmat Kaja Kallas.

Șefa diplomației europene a adăugat, referitor la sporirea cheltuielilor pentru apărare, că în virtutea clauzei de ieșire din Pactul de Stabilitate statele membre UE pot mobiliza mai multe fonduri pentru apărare.

UPDATE 10:00 - Slovacia, membră a NATO, ar beneficia de pe urma unui statut de neutralitate, a declarat marţi premierul Robert Fico, punând pentru prima dată sub semnul întrebării apartenenţa ţării est-europene la alianţa care se grăbeşte să-şi consolideze capacitatea de descurajare împotriva Rusiei, scrie Reuters.

UPDATE 7:50 - Dacă Keith Kellogg se va întâlni cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, acesta va fi cel mai înalt oficial american care va vizita statul autoritar aliat cu Putin după mai mulţi ani.

Agenda exactă a întâlnirii nu este clară, deşi Kellogg a descris în privat această călătorie ca un pas care ar putea ajuta la reluarea negocierilor de pace menite să pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, au declarat două dintre surse, care au solicitat anonimatul.

Departamentul de Stat şi Ambasada Belarusului la Washington au refuzat să comenteze. Kellogg şi Casa Albă nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Planificarea unor astfel de vizite necesită negocieri atente şi este posibil ca vizita să fie anulată sau modificată în ultimul moment, menţionează Reuters.

UPDATE 5:20 - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a plecat marţi de la summitul G7 cu un nou ajutor din partea ţării gazdă, Canada, pentru războiul împotriva Rusiei, dar fără o declaraţie comună de sprijin din partea membrilor şi fără şansa de a se întâlni cu preşedintele american Donald Trump, relatează Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a plecat marţi de la summitul G7 cu un nou ajutor din partea ţării gazdă, Canada, pentru războiul împotriva Rusiei, dar fără o declaraţie comună de sprijin din partea membrilor şi fără şansa de a se întâlni cu preşedintele american Donald Trump, relatează Reuters.

Ţările din G7 au avut dificultăţi în a ajunge la un consens cu privire la conflictul din Ucraina, după ce Trump şi-a exprimat sprijinul pentru preşedintele rus Vladimir Putin şi a părăsit summitul cu o zi mai devreme pentru a se ocupa de la Washington de conflictul dintre Israel şi Iran.

Canada a renunţat la planurile G7 de a emite o declaraţie fermă cu privire la războiul din Ucraina, în urma împotrivirii Statelor Unite, a declarat un oficial canadian.

Prim-ministrul canadian Mark Carney a anunţat că Ottawa va acorda Kievului o nouă asistenţă militară în valoare de 2 miliarde de dolari canadieni (1,47 miliarde de dolari americani) şi va impune noi sancţiuni financiare.

Într-o postare pe Telegram, Zelenski a declarat că le-a spus liderilor G7 că „diplomaţia se află acum într-o stare de criză” şi că trebuie să continue să îi solicite lui Trump „să îşi folosească influenţa reală” pentru a forţa încetarea războiului.

Deşi Canada este unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei, capacitatea sa de a o ajuta este cu mult depăşită de cea a Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Kiev. Zelenski a declarat că speră să discute cu Trump despre achiziţionarea de arme suplimentare.

După încheierea summitului din staţiunea montană Kananaskis, din Munţii Stâncoşi, Carney a emis o declaraţie a preşedinţiei care rezumă concluziile.

„Liderii G7 şi-au exprimat sprijinul pentru eforturile preşedintelui Trump de a obţine o pace justă şi durabilă în Ucraina”, se arată în declaraţie.

„Ei au recunoscut că Ucraina s-a angajat să respecte un armistiţiu necondiţionat şi au convenit că Rusia trebuie să facă acelaşi lucru. Liderii G7 sunt hotărâţi să exploreze toate opţiunile pentru a maximiza presiunea asupra Rusiei, inclusiv sancţiunile financiare”, se spune în text.

Canada deţine preşedinţia rotativă a G7 în acest an. Ceilalţi lideri nu trebuie să semneze declaraţiile preşedintelui G7.

„Ar fi lucruri pe care unii dintre noi, inclusiv Canada, le-am spune în plus faţă de ceea ce s-a spus în rezumatul preşedintelui”, a declarat Carney la conferinţa de presă de închidere.

Trump a fost de acord cu o declaraţie comună, publicată luni, în care se solicită o soluţionare a conflictului dintre Israel şi Iran.

„Am adoptat o declaraţie având în vedere situaţia excepţională şi rapidă din Iran”, a explicat Carney. „Ne-am concentrat pe acest aspect specific. Am păstrat acest subiect (Ucraina) pentru rezumatul meu în calitate de preşedinte”, a precizat el.

Un oficial european a declarat că liderii i-au subliniat lui Trump intenţia lor de a adopta o poziţie dură faţă de Rusia, iar Trump a părut impresionat, deşi, în principiu, nu este de acord cu sancţiunile.