Primul copil grav bolnav de COVID-19, internat la Terapie Intensivă în România. Are și sindrom Kawasaki

Este primul caz grav de infecție cu virusul SARS-CoV-2 în rândul copiilor înregistrat în România.

Potrivit medicilor starea copilului este stabilă, nefiind nevoie de intubație. Plămânii în schimb îi sunt grav afectați de SARS-CoV-2. În urma infecției a făcut, însă, un sindrom rar - sindromul inflamator multisistem (boala Kawasaki). Din acest motiv, copilul a fost transferat la Terapie Intensivă.  Starea lui este stabilă, miercuri nu avea nevoie de aparate pentru a respira.

Copilul, în vârstă de aproape 10 ani, a făcut o complicație gravă, sindrom inflamator multisistem, care deși se întâlnește și la alte infecții virale, în România a fost o premieră ca ea să apară la un copil infectat cu SARS-CoV-2. De altfel, el este primul pacient copil care a avut nevoie de terapie intensivă. Copilul a fost internat la ATI pentru ca a facut un sindrom foarte rar - cunoscut în literatura de specialitate ca PIMS, sindrom inflamator multisistem, similar Kawasaki. 

Simptomele au apărut în weekend, când băiatul de opt ani a început să facă febră şi să nu se simtă bine.

Băiatul a ajuns în urmă cu o săptămână la Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului din Buzău cu dureri de cap și febră. Părinții băiatului au și ei COVID-19, iar testul băiatului a ieșit inițial negativ.

A ajuns la spitalul din Buzău după ce la sfârșit de săptămână a făcut febră, a avut dureri de cap și a avut o stare somnolentă. Aici medicii au suspectat o menigo-encefalită, motiv pentru care a fost transferat la București. 

Copilul a fost transferat de la spitalul din Buzău la Spitalul Gomoiu din București.

La internare i s-a făcut un nou test PCR pentru COVID care a ieșit pozitiv.

„Un copil venit într-o stare gravă, actualmente staţionar, cu o boală multisistemică inflamatorie post SARS-COV-2. Poate pune în pericol viaţa copilului, este un caz rar, din câte ştiu nu au mai fost în România cazuri de Terapie Intensivă Pediatrică”, a declarat Diana Ionescu, director medical Spitalul Gomoiu.

Pe de altă parte, directorul medical Spitalul Gomoiu a spus că ”este un protocol aparte, pe de o parte din cauza infecţiilor cu SARS-CoV-2, pe de altă parte din cauza şocului septic”, potrivit totuldespremame.ro.

„Un copil cu o infecţie cu COVID spre finalizare care a făcut o infecţie bacteriană peste. E primul caz din România, dar o să fie bine”, a declarat Diana Zaharia, medic Unitatea de Primiri Urgențe Spitalul Gomoiu.

Miercuri, 16 septembrie, în România, a fost anuntat cel mai grav bilanț zilnic de până acum: peste 1.700 de oameni au fost confirmați ca fiind infectaţi cu coronavirus în 24 de ore.

În urmă cu o săptămână, managerul Institutului Matei Balș, Adrian Streinu-Cercel, anunța că la ATI erau internați 21 de copii. În urmă cu o lună, șeful DSP București, Ionel Oprea, avertiza ca după începerea școlii, spitalele trebuie să fie pregătite pentru a primi posibilii pacienți copii afectați de noul coronavirus.

Primele cazuri de apariție a bolii Kawasaki asociate cu COVID-19, semnalate încă din luna mai în mai multe țări din Europa și în SUA

Asocierea sindromului inflamator - boala Kawasaki - cu COVID-19 a fost semnalată din luna mai în mai multe cazuri la copii în SUA, Franța, Marea Britanie, Spania sau Italia. La jumătatea lunii mai au fost raportate mai multe cazuri de copii afectaţi de o boală inflamatorie "misterioasă" cu simptome similare unei afecţiuni rare, numită boala Kawasaki, asociate COVID-19.

Legătura cu COVID -19 NU este stabilită oficial, dar oamenii de ştiinţă cred că aceasta este posibilă.

Există însă încă puține informații despre aceste cazuri. Nu toți copiii diagnosticați cu boala Kawasaki au fost testați pozitiv cu SARS-CoV-2 .

Ce este boala Kawasaki

Boala Kawasaki este una inflamatorie, de cauză necunoscută, care determină inflamarea pereților arterelor, ceea ce duce, printre altele la febră, erupții cutanate și dureri articulare.

Boala Kawasaki la copii este o afecțiune care se manifestă prin inflamarea vaselor de sânge, fiind una dintre principalele cauze ale bolilor cardiovasculare la vârste mici. Apare de obicei până la vârsta de 5 ani și se poate trata cu succes dacă este diagnosticată la timp. Majoritatea copiilor se recuperează fără să rămână cu sechele

Această boală afectează mai ales copiii mici. Originea sa nu este cunoscută cu exactitate şi ar putea fi un cumul de factori infecţioşi, genetici şi imunitari. Înainte de apariţia acestor cazuri, despre boala COVID-19 se cunoştea că nu duce la dezvoltarea unor forme severe la copii decât în mod excepţional.

Descrisă pentru prima dată în 1967 în Japonia, când a fost descoperită, este o afecțiune frecvent întâlnită în Asia de Nord-Est. În Australia, în medie, un copil este diagnosticat cu boala Kawasaki în fiecare zi.

Boala a fost descrisă pentru prima dată în Japonia de Tomisaku Kawasaki în 1967, iar primele cazuri în afara Japoniei au fost raportate în Hawaii în 1976.

Potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, boala Kawasaki debutează, de obicei, la copiii care au între șase luni și cinci ani. Apare mai rar la copiii mai mari și la adulți. 

Diagnosticul se bazează pe caracteristicile clinice, care includ: febră prelungită, erupții cutanate, umflarea mâinilor și picioarelor, iritarea și roșeața albului ochilor, umflarea glandelor limfatice, iritarea și inflamația gurii, buzelor și gâtului. 

Cea mai gravă complicație a bolii Kawasaki este deteriorarea arterelor coronare, care, în cazuri rare poate pune viața în pericol. Tratamentul precoce, cu imunoglobulină intravenoasă, reduce riscul acestei complicații de la 25% la 5%.

Rareori, copiii cu boala Kawasaki se pot afla în stare critică cu tensiune arterială scăzută din cauza funcției musculare cardiace afectate - o afecțiune serioasă numită sindromul de șoc toxic. Sindromul de șoc toxic se aseamănă cu o infecție severă, un răspuns inflamator masiv la toxinele produse de anumite bacterii. În timp ce boala Kawasaki este, în general, o boală inflamatorie acută, pacienții care suferă mai multe leziuni coronariene prezintă un risc mai mare de complicații cardiovasculare, precum atacuri de cord.

Nu este prima dată când specialiștii au ajuns la concluzia că boala Kawasaki are legătură cu un coronavirus. În 2005, cercetătorii de la Universitatea Yale au izolat un nou coronavirus (HCoV-NH) de la opt din 11 copii diagnosticați cu boala Kawasaki. Dar aceste descoperiri nu au putut fi replicate la alte grupuri de copii cu boala Kawasaki.