Primăria unde huzurul e la ordinea zilei. 48 de angajați la 2.400 de locuitori, datorii de 1,5 milioane de euro iar primarul și-a mărit salariul cu 2.300 de lei în doar un an
În timp ce Guvernul solicită administrațiilor locale să reducă cheltuielile și numărul de posturi, o comună din județul Mureș se confruntă cu o situație financiară gravă.
Cu doar 2.400 de locuitori, Primăria Nadeș are datorii de aproximativ 1,5 milioane de euro, conform datelor oficiale publicate la finalul lunii august. Potrivit informațiilor ANAF, suma totală a restanțelor fiscale ale acestei instituții este de 8,57 milioane de lei, ceea ce plasează administrația locală printre cele mai îndatorate din țară.
La nivel național, datoriile cumulate ale instituțiilor și autorităților publice din România depășesc 582 de milioane de lei, iar situația de la Nadeș ilustrează dimensiunea reală a problemelor bugetare din teritoriu.
48 de angajați pentru o comună cu 2.400 de locuitori
Deși populația comunei nu depășește 2.400 de persoane, organigrama Primăriei Nadeș, valabilă din anul 2020, arată o structură administrativă disproporționată. Documentul menționează 48 de posturi în total. Pe lângă primar, există 10 funcții de execuție și 29 de angajați cu statut de personal contractual, precum și 9 posturi vacante. Nu există, însă, date recente care să arate dacă aceste locuri libere au fost între timp ocupate.
SURSE. Coaliția a decis: alegerile pentru Primăria Capitalei vor fi organizate pe 7 decembrie
În plus, angajații beneficiază de sporuri substanțiale: un plus de 50% la salariu pentru activități legate de fonduri europene și 10% suplimentar pentru control financiar. Structura internă și nivelul beneficiilor salariale par să contrazică directivele guvernamentale privind limitarea cheltuielilor.
Primarul și-a majorat venitul cu 2.300 de lei într-un singur an
Primarul comunei Nadeș, Sînpetean Alexandru Grigore, a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor personale. Conform declarației de avere din 2024, edilul a avut un salariu net de 9.300 de lei pe lună, față de 7.000 de lei în anul precedent. Diferența de 2.300 de lei a fost consemnată într-o perioadă în care Guvernul cerea „austeritate” și reducerea costurilor bugetare. Situația, relatată de Adevărul, reflectă o discrepanță tot mai evidentă între mesajele politice și realitatea din administrația locală.