MENIU

Prima dronă trimisă în pădurea "zombie" de la Cernobîl. Șocant ce au găsit oamenii de știință

<p>Dezastrul de la Cernob&icirc;l - Pădurea Roșie</p>
<p>Dezastrul de la Cernob&icirc;l - Pădurea Roșie</p>
<p>Dezastrul de la Cernob&icirc;l - Pădurea Roșie</p>

La 33 de ani distanță de la tragicul accident nuclear de la Cernobîl, oamenii de știință au trimis prima dronă care să survoleze celebra "pădure roșie" din zonă. Rezultatul analizei cu raze X: pădurea conține și acum unele dintre cele mai radioactive porțiuni de sol de pe planetă.

Multe lucruri s-au schimbat în ultimele trei decenii, dar împrejurimile uzinei de la Cernobîl conțin și acum unele dintre cele mai radioactive porțiuni de sol de pe planetă.

Luna trecuta, cercetătorii de la Universitatea din Bristol au demonstrat nivelul ridicat de radioactivitate într-un studiu cu raze X al unei fractiuni din zona izolată, descoperind locuri grav contaminate de care autoritățile locale nu aveau nicio idee.

Echipa a folosit două tipuri de vehicule aeriene fără pilot (UAV) într-o manieră fără precedent, mapând 15 kilometri pătrați în zona de excludere a orașului Cernobîl, potrivit Science Alert.

Ei au folosit sistemul laser pulsator cunoscut sub numele de LIDAR pentru a măsura contururile peisajului, în timp ce înregistrează nivelurile de radiație cu un spectrometru cu raze gama ușoare. Un UAV cu aripi rotative a fost folosit pentru a arunca o privire mai atentă la ceea ce nu a fost surprins în primă instanță.

Cele mai surprinzătoare aspecte au fost relevate în "pădurea roșie" de 10 kilometri pătrați, o pădure densă de copaci morți de lângă ruinele vechiului reactor.

Pădurea a atras cea mai mare parte din norul radioactiv și până în prezent conține unele dintre cele mai intense zone de radioactivitate pe care le poți găsi oriunde pe suprafața Pământului.

Cernobîl, Ucraina, sâmbătă, 26 aprilie 1986, ora 01.23. Un experiment ratat s-a transformat într-un dezastru nuclear. Este vorba despre explozia nucleară care a omorât mii de oameni și a ras un întreg oraș de pe fața pământului. Unele întrebări și-au găsit răspunsul, altele încă le mai caută, după 33 de ani.

Este tabloul dezolant rămas în urma exploziei de la Cernobîl. Vina a fost a unui muncitor care a redus la minimum nivelul de producere al energiei electrice. Învelișul de grafit al radiatorului a luat foc și 31 de oameni au murit pe loc. Explozia a fost egală cu 500 de bombe nucleare.

Numărul total al deceselor la scară globală, înregistrate până în anul 2004, a depășit câteva mii. De 32 de ani încoace, reactorul 4 al centralei a devenit practic un enorm depozit de deşeuri radioactive, un pericol pentru încă cel puţin 3.000 de ani.

După explozie, întregul oraş a fost înconjurat cu garduri de sârmă ghimpată, timp de 14 ani. Subsolul spitalului este considerat și acum cel mai contaminat loc din oraș, pentru că acolo au fost aduse primele victime.

Deşi sunt încă multe deșeuri contaminate, specialiştii spun că foarte multe animale sălbatice s-au adaptat în această arie.

Mai multe articole despre:
Cernobîl