MENIU

Preşedintele PPMT: Am o critică la proiectul UDMR de autonomie - nu reflectă Ţinutul Secuiesc

<p>Toro</p>

Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, critică proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, spunând că acesta se bazează pe judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, nu pe Ţinutul Secuiesc în sine, "care are o delimitare clară”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Toro T. Tibor a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă la Cluj, că acceptarea celor trei judeţe "ar fi o capitulare definitivă”.

"Grupul nostru de experţi analizează proiectul UDMR. Dacă citesc titlul, e îmbucurător că UDMR a lucrat pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, mi s-a părut ciudat, însă, de ce au precizat că este Ţinutul Secuiesc din România. Proiectul se bazează pe cele trei judeţe - Harghita, Covasna şi Mureş, care nu compun Ţinutul Secuiesc, sunt judeţe făcute artificial în 1968. Nu credem că aceste judeţe sunt funcţionale, noi credem că proiectul autonomiei Ţinutului Secuiesc trebuie să se bazeze pe Ţinutul Secuiesc, nu pe cele trei judeţe. Avem aici o critică, acceptarea celor trei judeţe ar fi o capitulare definitivă. Ţinutul Secuiesc are o delimitare foarte clară, iar proiectul UDMR nu reflectă acest lucru”, a spus Toro.

Potrivit acestuia, o altă problemă principială privind proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc este legată adoptarea acestuia în urma unei modificări a Constituţiei.

"Noi credem că autonomia Ţinutului Secuiesc nu depinde de modificarea Constituţiei, nu trebuie legat acest proiect de modificarea Constituţiei, în condiţiile în care nu văd când se va modifica, într-un timp apropiat, acest document. Cred că, legând soarta proiectului de o nouă Constituţie, se proiectează în viitorul îndepărtat acest proiect şi se demobilizează mişcarea politică pentru autonomie”, a menţionat liderul PPMT.

Întrebat dacă PPMT va susţine proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc în cazul în care acesta va suferi modificări, Toro a spus că dacă este un proiect viabil şi conţine elementele care descriu autonomia teritorială, atunci proiectul va fi susţinut.

"Deocamdată, sunt lucruri principale despre care nici dezbatere nu putem purta. Nu e vorba de cine face un proiect, ci de faptul că dacă toate lucrurile stau într-o linie, atunci îl vom sprijini. Suntem convinşi că orice proiect va avea succes dacă societatea maghiară, cu partidele sale, organizaţiile civile şi bisericile tradiţionale, vor face un front comun. Deocamdată, nu sunt elemente pentru aşa ceva”, a afirmat Toro T. Tibor.

Întrebat, în continuare, dacă PPMT va participa la dezbaterile publice organizate de UDMR pe marginea proiectului de autonomie a Ţinutului Secuiesc, Toro a afirmat că astfel de dezbateri sunt "binevenite”.

"Dacă noi facem o analiză a proiectului UDMR, asta înseamnă participare la dezbaterea publică, care are multe forme”, a conchis liderul PPMT.

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc a fost prezentat oficial, joi, de către preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Potrivit proiectului UDMR, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie "ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut".

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată "limbă oficială în regiune", iar redactarea bilingvă este "obligatorie" pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru "a exista bilingvism încă din copilărie".

Proiectul are 97 de articole şi este postat pe site-ul Uniunii în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.