Povestea neştiută a Gării din Curtea de Argeş: Cine a dorit construcţia clădirii

Gara a fost inaugurată pe 27 noiembrie 1898, data la care a avut loc şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti – Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 kilometri, investiţia ridicându-se la 7.887.846 lei aur, potrivit documentelor vremii. A primit supranumele de „gara regală”, pentru că toţi regii înmormântaţi la Mănăstirea Curtea de Argeş au fost aduşi cu trenul. Gara are o arhitectură pur şi simplu magnifică, împodobită cu elemente decorative ce duc cu gândul la palatele din Andaluzia.

Gara din Curtea de Argeş a fost construită în 1898, în mai puţin de unsprezece luni, planurile cunoscutului arhitect francez Andre Lecomte de Nouy după un model original francez combinat cu elemente în stil românesc. Este declarată monument arhitectural, fiind unică în ţară.

În anul 1885 s-a votat în Parlamentul României o lege prin care Guvernul era autorizat să construiască nouă linii de cale ferată, printre ele aflându-se şi linia Piteşti-Curtea de Argeş, la iniţiativa regelui Carol I. Regele venea des în judeţul Argeş, în special la Curtea de Argeş. În momentul în care acest oraş a intrat în atenţia lui Carol I, regele s-a hotărât să facă din mânăstire un loc de veci pentru familia sa. Gara a fost înfiinţată şi cu acest scop, de a înlesni deplasarea membrilor familiei regale la mânăstirea ctitorită de Neagoe Basarab.

Între anii 1885-1895, marii proprietari şi negustori din Argeş, cu sprijinul senatorilor şi deputaţilor din judeţ, s-au luptat serios pentru ca această construcţie să se realizeze, mai ales că proiectul căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş a fost amânat an de an, din cauza lipsei suportului financiar. La 31 martie 1890 se publică, în sfârşit, în Monitorul Oficial, legea prin care se acordă un credit de 2.950.000 lei aur Ministerului Lucrărilor Publice pentru începrea construcţiei căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. În anul următor lucrările se opresc, tot din motive financiare. În 1890 se inaugurează depoul de locomotive Piteşti. Prin Decretul Regal nr. 1050 din 29 martie 1895, calea ferată Piteşti-Curtea de Argeş este declarată de utilitate publică. În primăvara anului 1896 Serviciul studiilor şi construcţiilor de căi ferate din Ministerul Lucrărilor Publice, începe studiul şi construcţia căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş. Studiul şi construcţia liniei au fost executate de eminentul inginer, inspector general, Elie Radu, ing. La 27 noiembrie 1898 are loc inaugurarea gării regale şi punerea în circulaţie a căii ferate Piteşti-Curtea de Argeş, în lungime de 38,4 km. Întreaga investiţie s-a ridicat la suma de 7.887.846 lei aur.

Popa Hristache a fost şef al staţiei C.F. Curtea de Argeş între anii 1981-1994. „Era frumos atunci. Până în 1989 aveam 95 de salariaţi, încărcam cca. 40 de mii de tone pe lună şi un volum de călători de 40-45.000 lunar. Aveam coletărie, mesagerie, mărfuri containerizate, cherestea, pal, care mergeau în Orientul Apropiat, fiindcă aveam relaţii strânse cu Israelul şi Egiptul. Gara din Curtea de Argeş este gară regală. Candelabrul de sala de asteptare din cristal a ajuns la Regionala Craiova. Acum nu mai este nimic din ce era pe vremea mea. Când venea regele Mihai, se întindea covorul roşu şi era aşteptat de oficialităţile oraşului. Acest lucru era un obicei de pe vremea lui Carol I, omul care a avut cel mai important rol în construcţia gării”, spune Popa Hristache, citat de Adevărul.

Ultimul drum al regelui Mihai va fi făcut printre ruine! Nu numai că gara regală de la Curtea de Argeş se află într-o stare avansată de degradare, dar şi infrastructura feroviară din celelalte staţii prin care va trece trenul regal lasă de dorit. Exemplu stau gările din Titu şi Găeşti, ambele în paragină.

Şine de cale ferată care abia dacă mai sunt prinse de sol, peroane pline de găuri şi pereţi care stau să cadă peste călători. Aşa arată gările dâmboviţene din Găeşti şi Titu, staţii pe unde va trece trenul care îl va duce pe regele Mihai pe ultimul drum. O spun și navetiștii care fac zilnic traseul.

"E în paragină de tot când am venit şi am văzut mizeria, regele trebuia să beneficieze de anumite facilităţi şi puteau să pună oameni, cel puţin pe cei care primesc ajutorul social, să facă un pic de ordine", spun oamenii revoltaţi.

Nici gara regală de la Curtea de Argeş nu arată mai bine. Deşi vorbim despre un monument istoric, clădirea este în paragină. Și cum nu mai aveau timp să o cosmetizeze, autoritățile au decis să îmbrace gara în pânză.

Pe mijlocul clădirii gării a fost amplasată o poză imensă a regelui Mihai, iar pe margini două drapele.