MENIU

Ce spune despre Trump politologul musulman din Dobrogea, consultant pentru trei președinți ai SUA

<p>Donald Trump</p>

Într-o Americă zdruncinată de victoria lui Donald Trump şi de protestele care i-au urmat, profesorul Kemal H. Karpat (92 ani), politolog originar din Dobrogea, care a fost consultant în trei foste administraţii de la Casa Albă, păstrează o viziune de ansamblu asupra rezultatului neaşteptat al republicanului în cursa prezidenţială.

Originar din Dobrogea, profesorul Kemal H. Karpat (92 ani), care trăieşte în Statele Unite ale Americii, decodifică ce a însemnat votul american şi la ce trebuie să se aştepte lumea de acum încolo.

„Într-un fel, alegerile au fost o surpriză: toţi se aşteptau ca Hillary Clinton să câştige. Însă nu au calculat bine. America a dorit o schimbare adâncă a sistemului care a stat pe picioare de 50-60 ani, acel stabiliment de la Washington care este un stat în stat. În loc să fie un câştig pentru Trump sau o pierdere pentru Clinton, votul a fost o demonstraţie a publicului pentru un nou sistem. Vocea poporului a vrut să fie auzită mai bine la Washington, pentru a debloca tot felul de piedici în calea democraţiei: cum ar fi regulamente care au încetinit dezvoltarea economică, deşi de 6-7 ani s-au dezvoltat în America 11 milioane servicii noi – deci ţara s-a dezvoltat destul de bine. Dar n-a ajuns la nivelul dorit de populaţie. America este capabilă să aibă o creştere economică mai mare, de 3-4%", afirmă profesorul Karpat, potrivit Adevarul.ro.

„Schimbările vor fi făcute cu moderaţie"

Istoricul spune că alegerile trebuie văzute nu doar dintr-o prismă îngustă a democraţiei formale, ci din perspectiva dorinţei poporului pentru o schimbare mai profundă a sistemului dominant din Washington DC.

„Mulţi care de obicei votează pentru democraţie, cum sunt statele Pennsylvania, Ohio, Carolina de Nord, state-cheie care asigură victoria, au votat pentru republicani – a fost ceva pe neaşteptate! Până şi aşa-numitele minorităţi - cum ar fi americanii din Sud, latino-americanii - au votat pentru Trump, deşi majoritatea a ţinut cu Hillary. Pe de altă parte, e cert: Trump a vorbit cu curaj şi deschis că face asta şi face ailaltă. Dar deja sunt semnale care arată că ceea ce a promis el în campanie nu o să se îndeplinească pe deplin. Deja în discursul lui sunt semne de schimbare", a constatat Karpat.

În ceea ce priveşte schimbarea promisă, politologul merge pe moderaţie, făcând diferenţă între discursul de campanie electorală şi realitatea administrativă.

„Vor fi luate probabil unele măsuri în privinţa minorităţilor, dar nu se ştie până unde or să meargă. Probabil vor fi aplicate cu moderare, fie privind musulmanii, fie privind zidul de la graniţa cu Mexicul. Unele poziţii au fost promise unor oameni care n-au nimic de-a face sau prea puţin cu vechea structură de la Washington DC. Este foarte important cine va fi ministrul Afacerilor Externe. Sunt vreo 3-4 candidaţi, iar ultimul care s-a anunţat, Mitt Romney, fostul candidat al republicanilor de acum 4 ani, mi se pare şi cel mai eligibil. Are statura intelectuală şi socială pe care alţii nu o au. Or să fie deci schimbări, dar nu radicale, nu aşa cum s-a anunţat în campania electorală. Donald Trump nu are o linie precisă de gândire, e oarecum imprevizibil în gândire şi decizii, deci poate furniza surprize. Dar democraţia americană are la îndemâna multe măsuri cu care poate să limiteze puterea preşedintelui - cum ar fi Congresul sau Curtea Constituţională."

Între Apus şi Răsărit
 
Întrebarea care frământă lumea este cum va evolua relaţia americană cu Estul, în special cu Rusia. Fără strălucirea URSS de altădată, Rusia rămâne factorul de influenţă în politica de la Răsărit.
 
„Asta este marea întrebare: care va fi relaţia America-Rusia? Care va fi atitudinea lui Donald Trump faţă de NATO, al căruia stâlp principal este America? Toată Europa Apuseană face parte din NATO, America nu poate activa numai şi numai după părerea ei. În campanie, Trump a avut cuvinte prietenoase către Putin. Dar acestea sunt situaţii trecătoare. Ce rămâne este dorinţa Rusiei de a deveni din nou o putere mondială şi de a conduce iarăşi lumea. Asta nu se va întâmpla. Trebuie admis că suntem într-o perioadă de nebulozitate politică, economică. După semnele date de Bursă, putem să ne păstrăm optimismul, este o schimbare pozitivă, care nu s-a mai văzut de 7-8 ani. Eu nu cred că este un caz de alarmă. Ne putem aştepta la anumite corectării ale politicii – fie în privinţa ISIS, fie în privinţa Orientului Apropiat. Nu cred că situaţia României este în pericol în vreun fel. Poate după 5-6 ani de aşteptare, poziţia Americii către Rusia se vor clarifica. Probabil nu în favoarea Rusiei sau Chinei, ci mai degrabă va fi un status-quo“, afirmă profesorul Kemal H. Karpat, citat de Adevarul.ro.
Mai multe articole despre:
SUA Hillary Clinton Donald Trump