Parlamentul European cere modificarea tratatelor UE - De ce se opun 13 state, inclusiv România
Parlamentul European solicită statelor membre UE revizuirea tratatelor europene. Printre modificările vizate sunt eliminarea dreptului de veto în adoptarea anumitor decizii în Consiliul UE şi acordarea dreptului de iniţiativă legislativă pentru Parlamentul European.
Parlamentul a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Consiliului European să convină asupra declanșării procesului de revizuire a tratatelor UE. În același timp, în urmă cu o lună, 13 state membre, printre care și România, au anunțat că nu sunt de acord cu modificarea tratatelor europene. Noile prevederi ale tratatului vor intra în vigoare numai după ratificarea acestora de către toate țările UE, conform procedurii.
Solicitarea este adresată șefilor de stat sau de guvern pentru instituirea unei convenții de revizuire a tratatelor, eliminarea dreptului de veto, mai multe competențe ale UE în domeniul sănătății, al energiei, al apărării și al politicilor sociale și economice, precum și un drept deplin și direct de inițiativă legislativă pentru Parlament și o mai bună protecție a valorilor fundamentale.
Rezoluția a fost adoptată cu 355 voturi pentru, 154 împotrivă și 48 abțineri.
Parlamentul European precizează că eurodeputații au cerut mai multe modificări ale tratatelor UE, având în vedere multitudinea crizelor actuale și recente:
– reformarea procedurilor de vot în cadrul Consiliului pentru a consolida capacitatea de acțiune a Uniunii Europene, inclusiv trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată, în domenii precum sancțiunile, așa-numita clauză-pasarelă, și în situații de urgență;
– adaptarea competențelor UE, în special în domeniul sănătății, al amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății, în finalizarea uniunii energetice bazate pe eficiență energetică și surse regenerabile de energie în conformitate cu acordurile internaționale privind schimbările climatice, în domeniul apărării și cel al politicilor sociale și economice;
– punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și includerea în tratate a progresului social;
– sprijinirea rezilienței economiei UE, cu o atenție specială pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru verificarea competitivității politicilor, și promovarea investițiilor axate pe tranziția justă, verde și digitală;
– acordarea Parlamentului a dreptului de a iniția, modifica sau revoca acte legislative, precum și a unor drepturi depline în calitate de colegiuitor pentru bugetul UE;
– consolidarea procedurii de protejare a valorilor fundamentale ale UE și clarificarea hotărârii și a consecințelor încălcărilor acestora (articolul 7 din TUE și Carta drepturilor fundamentale).
Etapele următoare
Va fi de competența celor 27 de șefi de stat sau de guvern din cadrul Consiliului European să decidă lansarea unei convenții, prin majoritate simplă. Mulți eurodeputați au solicitat ca acest lucru să aibă loc cât de curând posibil, în cadrul summitului din 23-24 iunie, pentru a se asigura că așteptările cetățenilor sunt satisfăcute și că rezultatele Conferinței privind viitorul Europei sunt valorificate. Convenția ar trebui să includă eurodeputați, comisari, deputați din statele membre și lideri ai UE.
Comisia urmează să anunțe ce acțiuni intenționează să întreprindă în urma conferinței la jumătatea lunii iunie. Comisia pentru afaceri constituționale a Parlamentului va continua să lucreze la modificările pe care Parlamentul va încerca să le aducă tratatelor, în așteptarea unei convenții.
Context
În cadrul unei ceremonii de închidere care a avut loc la 9 mai la Strasbourg, președinta PE, Roberta Metsola, președintele Franței, Emmanuel Macron, în numele Președinției Consiliului, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au primit raportul final din partea copreședinților Comitetului executiv al conferinței. Aceasta include 49 de propuneri care cuprind peste 300 de măsuri în cadrul a 9 de teme, pe baza a 178 de recomandări din partea grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, a contribuțiilor din partea grupurilor și evenimentelor naționale, a ideilor din cadrul Evenimentului tineretului european și a 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă., se mai precizează în comunicatul Legislativului European.
La începutul lunii mai, Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, iar la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei.
România, alături de alte 12 state membre ale Uniunii Europene a anunțat, pe 9 mai, că nu susține revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se numără și reformarea tratatelor.
"Avem deja o Europă care funcţionează" după cum au arătat-o pandemia de COVID-19 şi răspunsul la invazia rusă în Ucraina şi "nu trebuie să ne grăbim pentru a face reforme instituţionale", au avertizat cele 13 state ale UE.
“Conferința privind viitorul Europei a fost un eveniment democratic fără precedent și exercițiu inedit. Aceasta a facilitat un dialog inspirat cu – și între – cetățenii din întreaga Europă cu privire la modul în care aceștia văd rolul UE în anii următori. Salutăm ideile și propunerile pe care le-au prezentat cetățenii. (…) Reamintim că modificarea tratatului nu a fost niciodată un scop al conferinței“, au transmis cele 13 state, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei.
Deși nu exclud nicio opțiune în acest stadiu, România și celelalte state semnatare au arătat că nu susțin “încercările necugetate și premature” de a lansa un proces de modificare a tratatului UE.