Pandemia a adâncit rănile din educație
Pandemia de COVID-19 le-a făcut viața și mai grea copiilor de la sate. În fiecare zi unu din opt elevi merge flămând la școală. Iar pentru 800 de mii de copii din România anului 2020, nici nu poate fi vorba de educație online. Asta arată ultimele statistici. În spatele cifrelor, sunt oameni care trăiesc o realitate cruntă.
Sunt peste 800 de mii de elevi care nu au acces in acest moment la educație. Noi am ajuns în localitatea Oltenița, din județul Călărași, la familia Cercel. O familie cu doi copii care trăiește la limita subzistenței și nici nu poate fi vorba să aibă acces la educație în anul 2020. Florina merge doar două săptămâni pe lună la cursuri, pentru că școala ei funcționează după scenariul mixt. Însă când orele se țin online, nu poate spune prezent.
Familia Florinei trăiește de pe o zi pe alta. Tatăl câștigă puțin peste 2000 de lei. Cumpără mâncare pe datorie și uneori primesc mâncare de la vecini. Chiar dacă trăiește de pe o zi pe alta, copila nu-și dorește să renunțe la școală.
Atât Florina, cât și ceilalți copii români, care nu au acces la şcoala online pierd chiar şi 374 de ore de studiu. Adică aproape o treime din cele 35 de săptămâni cât are anul școlar.
Simona David Crisbășanu, specialist în Educație: „Elevii din familii dezavantajate au nevoie de un sprijin complex astfel încât să reușească să reia procesul educațional, uneori nu e vorba doar de echipamente, ci și de produse de igienă.”
Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților: „Niciunui copil nu trebuie să i se îngrădească dreptul la educație. Este un drept constituțional.”
Jean Badea, secretar de stat în Ministerul Educației: „Acolo unde nu a existat acces la tehnologie sau internet, cadrele didactice au găsit metode prin care educația a continuat. Ministerul Educației a realizat repere metodologice pentru cadrele didactice, pentru toate disciplinele de studiu și pentru toate nivelurile de învățământ.”
Simona David Crisbășanu: „Important e să ne asigurăm că aceste ghiduri sunt aplicate și să observăm o preocupare reală. Ar trebui gândite măsuri la nivel de școală în ceea ce privește partea de măsuri remediale. Riscul este să crească gradul de analfabetism funcțional și să existe riscul de abandon școlar.”
România rămâne țara cu cele mai mari rate de abandon școlar din Uniuea Europeană: peste 18% în mediul urban și aproape 27% în mediul rural.