MENIU

Omul din spatele Illuminati, societatea secretă de care toată lumea se teme

Gânditorul german Adam Weishaupt, care a trăit în secolul XVIII, ar fi fost uimit dacă ar fi aflat că ideile sale vor sta la baza teoriilor conspiraţionale şi vor inspira romane şi capodopere cinematografice, scrie Descopera.ro.

Înainte de a avea 36 de ani, marea majoritate a compatrioţilor săi au fost uimiţi să afle că acest profesor respectat era, de fapt, un inamic periculos al statului, iar organizaţia sa secretă, Illuminati, ameninţa până şi structura societăţii.

Născut în anul 1748, în Ingolstadt, un oraş din electoratul Bavariei, Weishaupt avea strămoşi evrei dar care, pe parcurs, s-au convertit la creştinism. Rămas orfan la o vârstă fragedă, unchiul său s-a ocupat de educaţia sa şi l-a înscris la o şcoală iezuită. După terminarea studiilor, a devenit profesor de drept canonic la Universitatea din Ingolstadt, s-a însurat şi a avut copii.

Acesta a avut întotdeauna o minte neliniştită. Era un cititor înrăit, devorând cărţile filosofilor francezi din perioada iluministă pe care le găsea în biblioteca unchiului său. În acea vreme, Bavaria era foarte conservatoare, iar religia oficială era catolicismul. Weishaupt nu era singurul care credea că monarhia şi biserica limitează dreptul de gândire. Convins de faptul că ideile religioase nu reprezentau un sistem adecvat de guvernare a societăţilor moderne, a decis să descopere o nouă formă a iluminării, o serie de idei şi practici care pot fi aplicate pentru a schimba radical modul în care sunt conduse statele europene.

Francmasoneria începuse să se răspândească în Europa în această perioadă, oferind o alternativă gânditorilor liberi. Deziluzionat de multe dintre ideile acestei organizaţii, acesta s-a refugiat în cărţi care aveau teme ezoterice şi visa să creeze o societate secretă a sa.

Aşa cum el însuşi a afirmat, nu s-a poziţionat împotriva religiei, ci împotriva modului în care aceasta era practicată şi impusă. În noaptea de 1 mai 1776, primii Illuminati s-au întâlnit într-o pădure de lângă Ingolstadt. Având asupra loc făclii, această întâlnire a avut loc doar între 5 bărbaţi. Toţi viitorii membri aveau nevoie de consimţământul celorlalţi, trebuiau să susţină principiile familiale şi să fie bogaţi.

În doar 6 ani a ajuns la 6.000 de membri

La început, clasificarea membrilor ţinea cont de următorul principiu: novicii, minervalii şi mineravalii iluminaţi. Termenul de minerval făcea referire la zeiţa romană a vântului, Minerva, reprezentând scopul acestei ordini în vederea difuzării noilor principii cu privire la modul în care societatea şi statul trebuie să funcţioneze.

De-a lungul anilor, organizaţia secretă a lui Weishaupt s-a extins considerabil în ceea ce priveşte numărul membrilor şi diversitatea, în anul 1782 având aproximativ 600 de membri. Printre aceştia se numărau persoane importante din viaţa publică a Bavariei, precum Baronul Adolph von Knigge şi bancherul Mayer Amschel Rothschild, care se ocupa de finanţarea acesteia. Chiar dacă la început această organizaţie a inclus doar studenţii lui Weishaupt, ulterior din cadrul acesteia au făcut parte nobili, politicieni, doctori, avocaţi şi jurişti, dar şi intelectuali şi scriitori, Johann Wolgang von Goethe fiind un membru foarte cunoscut. La sfârşitul anului 1784, societatea secretă avea între 2.000 şi 3.000 de membri.

Baronul von Knigge a jucat un rol important în sânul organizaţiei şi, mai ales, în procesul de expansiune a sa. Ca un fost francmason, a susţinut principiul conform căruia trebuia adoptate idei ale acestei societăţi care se asemănau cu cele ale societăţii secrete a lui Weishaupt. Membrii organizaţiei primeau pseudonime preluate din antichitatea clasică: Weishaupt era Spartacus, de exemplu, iar Knigge era Philo. De asemenea, clasificarea a devenit mai complexă, existând un total de 13 grade ale iniţiaţilor, divizate în 3 clase. Mai mult aici

Mai multe articole despre:
illuminati