Olteanu, BNR: Plafonul de 150.000 de euro se referă la creditul primit, nu la valoarea locuinței
Viceguvernatorul Băncii Naționale Române (BNR), Bogdan Olteanu, a precizat, în direct la Realitatea TV, că propunerea privind introducerea plafonului de 150.000 de euro propus în cazul legii dării în plată se referă la creditul primit de persoana în cauză și nu la valoarea imobilului deținut de aceasta.
"Noi am transmis o serie de propuneri care să răspundă obiectivelor discutate de noi. Mai exact, acelea de a clarifica faptul ca legea dării în plată să se adreseze consumatorilor și nu persoanelor fizice întreprinzătoare, de a clarifica nevoia de a vorbi de un imobil și nu de o clădire industrială sau un teren, de a defini ce înseamnă o persoană aflată în nevoie", a explicat Bogdan Olteanu.
Acesta a subliniat că cei care vor beneficia de legea dării în plată trebuie să dețină imobilul, dar și că plafonul propus de BNR se referă la valoarea creditului contractat de persoana în cauză, nu la valoarea locuinței.
"Am propus o serie de criterii, dar Parlamentul va decide în privința lor. Am pornit de la o serie de evaluări a ceea ce reprezintă un apartament dintr-un oraș mare, raportat la perioada de dinainte de criză. Am propus acest plafon al creditului. Este vorba de creditul primit și nu de valoarea apartamentului. Această chestiune va fi evaluată de Parlament. Am propus ca locuința în cauză să aparțină persoanei respective, să fie reședință. Am propus 35% rată la bancă din venitul persoanei în cauză. Am propus ca înainte să se acționeze la darea în plată, persoana în cauză să fi cerut băncii măcar o reșalonare, o alternativă de plată mai ușoară a creditului", a spus viceguvernatorul BNR.
Totodată, Olteanu a susținut că nu este vorba de discriminare în acest proiect. Întrebat fiind de modelul instituit în Spania, care a dat greș, viceguvernatorul a explicat că există diferențe majore între proiectul românesc și cel spaniol.
"Modelul acestui proiect nu este discriminator sau este la fel de discriminator ca plafonul pentru prima casă sau pentru ajutoarele sociale. Legislația unei țări introduce plafoane astfel încât numai cei care nu au averi importante să beneficieze. Acestea nu sunt discriminări, sunt identificări ale persoanelor care se află în nevoie, pentru a fi ajutate de societate în baza resurselor bugetului. În Spania, de exemplu, este vorba de o înghețare pe trei ani a plății ratelor, plafoane de venit extrem de dure și de faptul că cetățeanul e cel care trebuie să-și vândă locuința și apoi să plătească băncii. Sunt criterii diferite. Noi am încercat să propunem un nivel de la care să înceapă discuția, un nivel de definire a ceea ce înseamnă persoana în nevoie. Nu cred că putem spune că toți cei care au credite la bancă sunt în nevoie", a conchis Bogdan Olteanu.
Referitor la Prima Casă și la aplicarea legii dării în plată în privința acestui program, viceguvernatorul a declarat că BNR a propus ca acest lucru să fie evitat, pentru că altfel s-ar ajunge la imposibilitatea practicării programului Prima Casă.
"Fără discuție propunerea pe care o găsiți în lege este cea pe care am prezentat-o în analiză, de a evita aplicarea legii dării în plată în cazul acestui program. Nu există situații în care să fie dificultăți majore de plată. În cazul programului, el funcționează exclusiv datorită garanției oferite de stat băncilor. Anularea garanției de stat duce la imposibilitatea practicării a programului Prima Casă. Băncile nu vor mai acorda Prima Casă atâta timp cât granția de stat nu mai este irevocabilă", a spus economistul.
"Cred că e bine să păstrăm programul așa cum este decât să-l pierdem. Ceea ce spunem noi este că dacă programul nu este exceptat de la acest mecanism al dării în plată, el nu va mai putea exista. Văzând că se dorește Prima Casă, explicăm că acest program poate continua doar dacă este explicit exceptat de la prevederile legii dării în plată", a continuat Bogdan Olteanu.