Obiceiuri și tradiții în Ajun de Anul Nou. Cele mai frumoase datini pe care românii le practică și astăzi
Tradițiile și obiceiurile vechi de sute de ani fac parte din identitatea acestui popor, iar românii le păstrează și astăzi. Fără doar și poate cele mai multe și mai frumoase datini sunt cele din Ajunul Anului Nou. În această zi magică, aflată la cumpăna dintre anul nou și anul cel vechi, în majoritatea zonelor țării copiii și tinerii umblă cu plugușorul, capra, ursul sau mascații.
Plugușorul
În satele din mai multe zone ale țării, în dimineața zilei de 31 decembrie, cete de copii umblă din poartă în poartă cu plugușorul, un obicei străvechi care invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Bătrânii spun că cei care nu primesc cetele de urători vor avea parte doar de necazuri şi sărăcie în anul care vine.
De sute de ani, în Moldova, cete de flăcăi pleacă în seara de Ajunul Anului Nou cu Plugul, un obicei agrar străvechi inspirat dintr-o practică primitivă, care între timp s-a transformat într-o urare obișnuită de rodnicie a pământului, dar și de prosperitatea a gospodarilor.
Conform tradiției, pluguşorul este însoţit sunete de clopoței, de strigături, dar și de pocnete de bici. Cu timpul, adevăratul plug tras de boi, a fost înlocuit de un plug miniatural, mai uşor de purtat sau de buhaiul care imită mugetul boilor.
Mersul cu Buhaiul
O tradiție păstrată de sute de ani în satele româneşti este mersul cu Buhaiul. Acesta se practică în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii. Buhaiul este o bărbânţă (putină) cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie foarte bine întinsă, din centrul căreia atârnă o slimnă (coamă) din păr de cal, care produce un sunet grav, ciudat şi nemuzical, ce aminteşte de mugetul unui taur.
În general, buhaiul este împodobit cu coarne de berbec învelite în hârtie colorată şi ciucuri.
Jocul Caprei
Jocul Caprei este un alt obicei străvechi păstrat și astăzi de români. Potrivit tradiţiilor româneşti, mersul cu Capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini aduc noroc şi belşug în gospodărie.
Mult timp, Jocul Caprei a fost considerat de către agricultori o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. În vechime, capra a fost asociată cultului fertilității însă actualul ritual al Jocului Caprei simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.
Capra este construită dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care este învelit cu hârtie sau material textil peste care se pune lână. De obicei, cel care joacă capra este acoperit cu un covor țesut împodobit cu diverse podoabe strălucitoare.
Jocul Ursului
Umblatul cu Ursul este un obicei practicat în Ajunul Anului Nou de către tinerii din Moldova. Tradiția spune că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
La acest ritual de obicei, iau parte mai mulți tineri, care întruchipează diverse personaje. Unul dintre ei poartă pe cap și umeri blana unui animal, care uneori este împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Altul joacă rolul ursarului, în timp ce ceata de urători este însoţită de muzicanţi.
În ritmul tobelor și a fluerului, ursul imită pașii legănați și sacadați ai animalului, izbind puternic pământul cu tălpile. Acest obicei simbolizează purificarea şi fertilizarea solului în noul an.
Jocul Măștilor
Tot în ultima zi a anului, în satele românești este păstrat Jocul Mascaților. Acesta este practicat imediat după lăsarea întunericului de cete de tineri, deghizați în babe și moși, care umblă din casă în casă, jucând, cântând, recitând și făcând gazdelor urări de sănătate, spor și belșug în noul an.