”Mită în spitale Covid” - suspecții rămân în arest. Acuzațiile care li se aduc
Curtea de Apel Brașov a respins, miercuri seară, contestația depusă de șapte suspecți acuzați în dosarul ”Mită în spitale Covid”, menținând decizia Tribunalului de plasare în arest preventiv pentru 30 de zile, transmite realitateadebrasov.net. Aceștia au fost reținuți în urma unor percheziții ample făcute, la începutul lunii, în județele Brașov, Harghita și Iași. Dosarul vizează modul în care au fost achiziționate din fonduri publice aparatură și consumabile medicale în spitale suport Covid. Potrivit procurorilor, prețul achizițiilor a fost supraevaluat.
Solutia, pe scurt: ”În baza art. 204 Cod procedură penală rap. la art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţii Popa Marius Cristian, Kadas Iluna Marius Andrei, Ionescu Ramona Delia, Lukacs Antal, Balint Eniko, Mirică Emanoil şi Bertea Doru Dumitru împotriva încheierii penale nr. 119/UP/04.12.2020 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Braşov în dosar nr. 3765/62/2020, pe care o menţine. Ia act de retragerea contestaţiei de către SC Chantel Sante SRL, prin reprezentant legal. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul interpretului de limba maghiară, în cuantum de 185,2 lei rămâne în sarcina statului. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 lei rămâne în sarcina statului şi se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Braşov. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă fiecare dintre inculpaţii contestatori la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de câte 100 lei fiecare. Definitivă. Pronunţată în şedinţa Camerei de consiliu azi, 09.12.2020”
Cine sunt inculpații și de ce sunt acuzați:
POPA MARIUS CRISTIAN, consilier local în municipiul Săcele, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.
KADAS ILUNA MARIUS ANDREI, la data faptelor consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov; președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunilor de:
- trafic de influență,
- instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
IONESCU RAMONA DELIA, la data faptei manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
LUKACS ANTAL, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
- trei infracțiuni de luare de mită,
- cumpărare de influență.
BALINT ENIKO, referent la Serviciul Achiziții Publice în cadrul spitalului Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru comiterea infracțiunilor de:
- trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite,
- patru infracțiuni de luare de mită,
- folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
MIRICĂ EMANOIL ofițer de poliție în cadrul Brigăzii de Operațiuni Speciale Brașov din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Operațiuni Speciale, pentru comiterea infracțiunilor de:
- folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
- compromiterea intereselor justiției,
- luare de mită prevăzută (4 acte materiale),
- trafic de influență (5 acte materiale).
Dosarul are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă de către persoane din conducerea unor spitale din județele Brașov și Harghita a unor contracte prin care unitățile respective ar fi achiziționat echipamente și produse medicale supraevaluate, dintre care unele nici nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.
Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă. În schimb, persoanele din conducerea spitalelor și/sau persoane cu ascendent și influență asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective.
Din cercetări a reieșit că activitățile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro și 89.000 euro. Detalii despre percheziții sunt disponibile AICI.