MISTERUL PIRAMIDEI de la Râşnov: "Aveau dacii flexuri?"
Descoperire arheologică sau formaţiune naturală? Aceasta este întrebarea pe care şi-ar pune-o oricine în faţa locului din Rîşnov unde Valentin Tîrcă a găsit un fel de zidărie îngropată sub stratul de pămînt care îmbracă dealul.
Pietre paralelipipedice, cu muchii şlefuite milimetric. Lespezi mari, în spatele cărora se deschid grote. Sînt îmbinate perfect, iar între ele, nimic. Straturile de piatră alternează cu straturi de pietricele, ca o zidărie din cărămizi şi mortar. Deşi pare să fie vorba de o construcţie omenească, nu e exclusă nici posibilitatea ca totul să fie un joc al naturii.
Valentin Tîrcă e convins că descoperirea lui este o construcţie realizată cu tehnologie necunoscută, acum 18 milioane de ani. Doar cercetările ştiinţifice la faţa locului vor demonstra dacă sîntem sau nu în faţa unei descoperiri arheologice importante.
Valentin Tîrcă e pasionat de istoria secretă a Ţării Bîrsei. O istorie care merge pînă departe, acum mai bine de un miliard de ani. Brăneanul e convins că prin părţile noastre o civilizaţie extraterestră a lăsat zeci de piramide, construcţii în care alienşii şi-au amenajat cîndva laboratoare şi locuinţe. Aceste piramide sînt astăzi munţi şi dealuri artificial împădurite, aşa încît nimeni n-ar mai bănui că sub stratul de pămînt se ascund încăperi şi tunele.
În zona Rîşnovului, sînt cel puţin şapte piramide aliniate, începînd cu cea pe care e aşezată cetatea şi pe care, după cum a observat Valentin într-o litografie din secolul XIX, a fost doar piatră, ca dovadă că dealul a fost cîndva piramidă. A făcut descoperirea la a şaptea piramidă începînd de la cetate către Pîrîul Rece. E mai mică, de numai 30 de metri înălţime, dar plină de surprize. Ceea ce a găsit brăneanul este un perete format din cărămizi de gresie, îmbinate cu mortar. Aşezarea lor regulată pare să conducă la ipoteza că e vorba de o zidărie făcută de mîna omului.
"Printr-o tehnologie necunoscută, de înaltă performanţă. Sînt pietre tăiate cu precizie de ordinul micronilor. Piatra a fost topită la temperaturi de mii de grade Celsius şi tăiată cu laserul. Pe fiecare piatră se poate observa un fel de smalţ lucios, aşa cum arăta iniţial piramida la exterior. Acest smalţ nu se confundă cu depunerile de aluviuni", explică arheologul amator, convins că din acelaşi tip de material de construcţie sînt făcute şi celebrele piramide de la Şona. „Pietrele cu pereţi concavi se îmbină perfect cu pietrele cu pereţi convecşi. Natura nu are matriţe pentru aşa ceva. Aveau dacii sau medievalii flexuri?“, se întreabă el, ironic.
Profesorul Dumitru Romulus Tîrziu, de la catedra de pedologie a Facultăţii de Silvicultură Braşov, e convins că ciudatele pietre sînt banale roci de gresie.
Citeşte mai mult pe monitorulexpres.ro.