Misterul bubuiturii care a zguduit 2 orașe din România se adâncește. Explicațiile sunt șocante
Misterul bubuiturii care a zguduit marți orașele Brăila și Galați, dar s-a auzit și până peste Dunăre, la Tulcea, sau chiar peste Prut, nu și-a găsit rezolvare, ba dimpotrivă. Au apărut niște explicații, dar ele au fost cel puțin parțial demontate de specialiști. Autoritățile nu au deocamdată nicio explicație.
Nimeni nu a reușit până acum să dezlege misterul bubuiturii care a zguduit zona de sud-est a României, speriind locuitorii din Galați, Brăila sau chiar Măcin, peste Dunăre și Cahul, peste Prut.
Oficialii nu au explicații, iar teoriile vehculate până acum par să fie demontate una câte una.
Potrivit astronomului de la Observatorul Astronomic din Galati, Ovidiu Tercu, zgomotul ar fi putut fi cauzat de un asteroid care sa se fi dezintegrat in atmosfera, dar nu exista date ca un astfel de fenomen sa fi avut loc, scrie Infobraila.ro.
Pana la urma cetatenii se pare ca se vor multumi cu teoria cum ca un avion supersonic a coborat sub plafonul de 10 mii de metri. Asta ar presupune o eroare de pilotaj, pentru ca spargerea zidului sonic sub aceasta altitudine este total interzisa. Comandorul Feodor Ichim sustine ca nu crede ca vreun pilot ar putea sa faca asa ceva, mai ales ca urmarile ar fi mult mai grave, dar nimeni nu exclude un accident, asa cum nu este exclusa nici varianta cu meteoritul.
Totusi, cei de la Ministerul Apararii Nationale care sunt in masureasa confirma sau sa infirme aceasta teorie nu au oferit niciun raspuns oficial. In concluzie, raspunsul oficial se lasa in continuare asteptat, asa ca raman doar ipoteze.
Oficialii MAPN spun că nu au nicio legătură cu bubuitura. „În niciunul dintre poligoanele aflate în perimetrul celor trei judeţe nu se desfăşurau, la acea oră, aplicaţii militare. De asemenea, niciun avion supersonic nu a efectuat vreun exerciţiu de zbor şi este puţin probabil ca, în eventualitatea în care un astfel de exerciţiu ar fi avut loc, zgomotul produs de o eventuală rupere a pragului sonic să fie resimţit pe o suprafaţă atât de mare”, ne-a declarat telefonic miercuri, 17 mai, col. Cătălin Antohi, din cadrul Biroului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, potrivit Viata-libera.ro.
O altă variantă posibilă şi vehiculată a fost cea a unui cutremur de suprafaţă, dar ipoteza nu este susţinută de Institutul de Fizică a Pământului, ale cărui aparate înregistraseră ultimul seism luni, 15 mai, în zona Prahova. Cutremurul a avut o magnitudine de 2,2 grade pe scara Richter.