MENIU

Ministrul Pâslaru se ține de "poliția modei", dar are zero realizări în absorbția fondurilor europene

Pîslaru este acuzat că se ocupă de aspecte minore ale ministerului pe care-l conduce

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este criticat dur pentru lipsa de performanță în atragerea fondurilor europene, în ciuda contextului economic dificil și a nevoii acute de finanțare externă. "Ministrul zero" al Fondurilor Europene nu a fost in stare sa ia bani pentru țară, dar face poliția mosei și dă circulare prin care impune angajaților cum să se îmbrace la locul de muncă, potrivit Realitatea Plus.

Potrivit surselor citate de Realitatea Plus, absorbția fondurilor europene se situează la doar 17,1%, adică aproximativ 5,3 miliarde de euro din totalul disponibil. Mai grav, doar 600 de milioane de euro ar fi fost atrase efectiv în mandatul lui Pîslaru, și acestea pe baza solicitărilor emise de fostul ministru.

  • 2023: România a atras 2,2 miliarde de euro din fonduri europene.

  • 2024: Suma a crescut la 4,7 miliarde de euro.

  • 2025: Sub mandatul Pîslaru, cifrele sunt în cădere liberă, în ciuda disponibilității fondurilor

Aceleași surse indică faptul că, deși în 2024 România a negociat renunțarea la 3 miliarde de euro din împrumuturi și mutarea finanțării pentru autostrăzi pe componenta de granturi, în 2025 țara riscă să piardă 7 miliarde de euro din PNRR. Până în luna august, nu există semne clare că fondurile ar fi fost accesate, deși banii sunt disponibili.

  • Facturi restante în valoare de 7 miliarde de lei

  • România renunță la 7 miliarde euro din împrumuturi

  • Modificările din PNRR nu au fost depuse la Comisia Europeană

Poliția modei în minister, mai importantă decât eficiența muncii 

În paralel, presa a relatat că ministrul Pîslaru a impus un cod vestimentar strict în minister, solicitând angajaților să adopte o ținută „curată, decentă și profesională”, în ideea că imaginea instituției influențează performanța în atragerea fondurilor. Măsura a fost percepută de unii ca o deturnare de la prioritățile reale, în condițiile în care România se confruntă cu riscul pierderii unor sume uriașe. Ulterior, P\slaru a transmis și o serie de indicații privind utilizarea autoturismelor de serviciu.