Medic specialist psihiatru, despre cazul sinuciderii din Capitală: Intervenția ISU a eșuat teribil
Medicul specialist psihiatru, Gabriel Diaconu, care s-a aflat, vineri după-amiază, în Capitală, la locul unde o femeie s-a aruncat în gol, de pe acoperișul unui bloc de opt etaje, revine cu o nouă serie de critici, de data aceasta, față de rezultatele anchetei și afirmațiile, în speță, ale secretarului de stat în MAI, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat.
Redăm mai jos mesajul postat de Gabriel Diaconu pe pagina sa de Facebook:
"Pentru că:
1. am auzit / citit raportul prezentat de doctorul Arafat cu privire la intervenția de salvare a femeii care s-a aruncat de la etaj, ieri, după peste 35 de ore de la momentul când s-a dat alarma, și,
2. am înțeles că nimeni n-a găsit nimic de reproșat, dar mai ales,
3. pentru că în mintea mea scopul unei anchete nu e doar vânătoarea de vrăjitoare cât mai degrabă îmbunătățirii practicii prin critică atentă, preferabil constructivă, doresc să îi ofer domnului doctor Arafat și celor de la ISU un punct de vedere avizat.
Spre precizare, eu nu sunt ”psiholog”, sau ”psihologul acela”. Sunt medic specialist psihiatru supraspecializat în a) suicidologie, b) psihotraumatologie, c) intervenție de criză și d) gestionare de conflicte. Primele trei le-am făcut în Montreal, Canada la UQAM & McGill University în urmă cu 7 ani. Ultima am făcut-o la Viena, Austria în urmă cu 5 ani la Sigmund Freud University & Departamentul de Psihiatrie Socială al AKH. Conduc o practică privată de când m-am întors în România și, anterior, am condus intervenții de criză a) după incendiul de la Maternitatea Giulești (acum 5 ani) și b) după accidentul de autocar din Muntenegru (acum 2 ani). Ultima oară am coordonat o echipă de aproape 60 de psihologi voluntari, în parteneriat cu COPSI. Doritorilor le pot oferi referințe, inclusiv domnului doctor Arafat cu care mă cunosc și vis-a-vis de care n-am vreo acrimonie.
Nu reiau firul poveștii, ea e disponibilă și am vorbit public, în ultimele zile, pe larg cu colegi de-ai mei din presă & televiziuni. Găsesc raportul pripit al ISU mai mult decât inoportun pentru că nu răspunde, pe fond, criticilor mele ca unul care a fost la fața locului vineri, 22 mai. Înainte de orice, nu m-am dus acolo să-mi fac imagine. M-am dus acolo să răspund invitației colegilor de la Observator într-o situație care dura deja de peste 30 de ore. M-am hotărât pe drum să ofer suport celor care conduceau intervenția. Mi se pare lucrul rezonabil de făcut. Îmi pare că cel puțin o dată doctorul Arafat s-a oprit la diverse accidente de circulație să-și ofere ajutorul. E o solidaritate de breaslă care-mi pare decentă, și onestă. De aici începe, de fapt, critica. Și devreme ce tot am intrat în cerc, am să joc:
i) NIMENI nu m-a legitimat, nici măcar când am ajuns sus la etajul 8 al clădirii. Într-adevăr, nu am avut acces la terasă dar nici dacă aș fi avut nu m-aș fi dus. Insinuările adiționale sunt de prisos. Găsesc că ușurința cu care am ajuns sus e inacceptabilă.
ii) Perimetrul stabilit pentru intervenție recunoștea doar o arie în fața clădirii, polițiștii flancau mașinile ISU, SMURD, și autovehiculele lor. Înafara perimetrului primar erau mașini care circulau pe stradă nestingherit, erau trecători, gură cască, adulți și copii. În intervalul de timp cât am stat acolo, aproximativ 45 de minute, n-am văzut nici un polițist să adreseze prezența copiilor în vreun fel. Găsesc asta cel puțin surprinzător. Probabil că nu e surprinzător pentru cei de la ISU.
iii) Deși am cerut de la început să vorbesc cu coordonatorul intervenției, NIMENI nu m-a direcționat către cineva cu care să stau de vorbă. Înțeleg că de coordonare s-a ocupat echipa de negociatori. Dacă e așa, asta e o problemă, pentru că ai nevoie de coordonare de la sol în tandem cu cei de sus. Cel de sus n-are cum să știe ce e jos, sau viceversa.
iv) Cât privește logistica de intervenție, i.e. pernă, nacelă, scară de înălțime etc (de care presa scrie zilele acestea cu predilecție și cu diversă inflamare, în mare parte justificată dar sterilă), și despre care doctorul Arafat propune că va fi achiziționată chiar dacă e folosită rar (????), propria mea observație e că paza bună trece primejdia rea. S-a mai discutat aceeași chestiune în noiembrie 2013, dacă memoria servește, când - public - am făcut ACELEAȘI observații.
Am prostul obicei că n-am să tac, mai ales când consider că am dreptate. Iar observația din discursul doctorului Arafat, cum că profesioniștii au nevoie de sprijin ca să nu-și pună la îndoială abilitățile e corectă, din păcate incompletă. O intervenție de criză e o muncă extrem de complicată, în echipă, în care e pe cât de puternică e cea mai slabă verigă. Astfel că, indiferent de rezultatul unei intervenții, lupți să salvezi viața, să securizezi nu doar victima/ victimele dar și trecătorii, și nu doar fizic cât și psihic/ emoțional. Or aici intervenția ISU a eșuat teribil, lucru despre care am de gând să continui să vorbesc atât timp cât asta va prezenta un interes de dezbatere. Altfel o să trăim, în continuare, ca Alice în Țara Minunilor, unde - potrivit păsării Dodo - toți au câștigat, toți merită premii.
Gânduri bune tuturor".