MENIU

Marius Budăi, precizări despre recalcularea pensiilor magistraților din 2023 - Cum va trece reforma pensiilor speciale de CCR

Marius Budăi, ministrul Muncii Foto: INQUAM/Octav Ganea

Ministrul Marius Budăi a anunțat toate modificările pentru cei care lucrează în sistemul de justiție românesc în urma reformei pensiilor speciale, remarcând că în ultima perioadă a scăzut numărul celor care se pensionează. Ministrul Muncii a explicat și cum se face reclacularea, cum se aplică retroactivitatea și creșterea vârstei de pensionare. În plus, Marius Budăi susține că noua lege nu va fi respinsă de Curtea Constituțională, pentru că are și avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

„Există avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Iar la elaborarea acestui proiect au fost prezenți toți din toate sistemele, nu numai miniștrii, ci și specialiștii și mai ales ne-am asigurat că asigurăm independenţa, în principal în sistemul juridic, în sistemul de justiţie, dar şi a tuturor celorlalte sisteme. Avizul CSM face referire foarte clar la acest subiect și arată că proiectul, așa cum este scris acum, nu are risc de neconstituționalitate. (...)

Dacă această lege va fi atacată la Curtea Constituțional, în primul rând trebuie să să așteptăm decizia curții și să vedem motivarea. Nu pot să mă pronunț eu acum despre ce motivare, ce se va scrie și care va fi decizia curții Constituționale. Noi suntem în strânsă legătură, nu avem nici un pericol.

Comisia Europeană a spus să nu ne grăbim cu acest proiect și să finalizăm acest proiect până la următoarea cerere de finanțare din PNRR. Şi atunci suntem în această perioadă. Ce o să fie, dacă o să fie atacat sau nu, vedem decizia Curții Constituționale, vedem motivarea și procedăm ca atare, astfel încât să nu punem în pericol implementarea PNRR, bineînțeles”, a explicat Marius Budăi.

VEZI PROIECTUL DE MODIFICARE A PENSIILOR SPECIALE - AICI

Cum crește vârsta de pensionare pentru magistrați, de la 1 februarie 2023

Marius Budăi a explicat și cum va crește vârsta de pensionare pentru magistrați, potrivit noului proiect al pensiilor speciale, ce intră în vigoare din 1 februarie 2023.

„De exemplu, pentru magistrații care au între 20 și 25 de ani de vechime și nu au vechimea completă, a crescut vârsta de pensionare brusc de la 60 la 65 de ani, iar vârsta de pensionare gradual va crește, prin nepermiterea asimilării profesiilor și începerea acelei vechimi minime de minim 20 de ani, după care, gradual, câte un an, de la an la an, vom ajunge la 25, asta înseamnă și o împingere în sus a vârstei de pensionare. (...)

Vorbim de acele persoane care au vechimea între 20 şi 25 de ani, pentru acele persoane, după care, treptat, în funcție de perioada lucrată strict în magistratură, ca și procuror sau judecător, va fi o perioadă de minim 20 de ani, după care asta înseamnă iarăși o creștere a vârstei de pensionare, pentru că până acum se permiteau asimilări mai mari, după care treptat, an de an, crește acest stagiu până la 25 de ani obligatoriu strict în magistratură.

VEZI PROIECTUL DE MODIFICARE A PENSIILOR SPECIALE - AICI

La elaborarea acestui proiect de act normativ pe lângă cele precizate anterior și adică consultări, discuții, Banca Mondială, Comisia Europeană și toate cele precizate, s-a ținut cont și de legislația europeană în fiecare domeniu legiferat prin această lege”, a declarat Marius Budăi după ședința de Guvern de miercuri, ultima din acest an.

Marius Budăi: Deja pensionările din sistemul de justiție au scăzut foarte mult

Întrebat de jurnaliști despre valul de demisii din magistratură din aceste zile, înaintea noii reforme din justiție, ministrul Muncii a susținut că, dimpotrivă, a scăzut numărul celor care se pensionează în ultima perioadă.

„Una din grijile principale pe care le-am avut împreună cu colegii mei miniștri, dar și cu specialiștii din cadrul ministerelor, a fost ca să nu dezechilibrăm instituțiile statului. Exact acest lucru propune și acest proiect. Eu spun ceea ce mi s-a comunicat din sistemul de justiție de către specialiștii de acolo, au fost foarte multe discuții publice. Discutăm astăzi pe un proiect deja aprobat, un proiect care este adus și care a fost adus la cunoștința sistemului judiciar și deja, din spusele celor din sistemul sociar judiciar, pensionările au scăzut foarte mult, numărul celor care solicită”, a declarat Marius Budăi.

Precizarea făcută de ministrul Marius Budăi vine după ce doar în ultimele două zile, Klaus Iohannis a semnat 43 de decrete de pensionare pentru magistrați în ultimele două zile.

Printre cei care pleacă din sistem se află și fostul şef al DIICOT Codruţ Olaru, care are la 49 de ani şi este procuror militar la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului. Decretul pentru pensionare a fost semnat chiar miercuri de Klaus Iohannis. Olaru va încasa lunar 30.000 de lei. Asta, în condițiile în care salariul acestuia a fost de 26.000 de lei, potrivit Realitatea PLUS.

Marius Budăi a mai făcut un anunț foarte important pentru cei care pleacă din Justiție în pensie, legat de aplicarea reformei pensiilor speciale.

„Vizavi de rectroactivitate, proiectul nu produce efect retroactiv pentru că nu se recuperează veniturile deja încasate. Nu, vorbim de un drept care va fi stabilit de acum încolo în baza prevederilor legale pe care atât Guvernul, cât și Parlamentul au dreptul constituțional de a interveni”, a precizat ministrul Muncii. 

VEZI PROIECTUL DE MODIFICARE A PENSIILOR SPECIALE - AICI

Ce prevede noul proiect pentru reforma pensiilor speciale, în cazul celor din sistemul de justiție

„Art.I. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 211 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării, actualizate la această dată prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de calcul în condițiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusă la angajator.
2. La articolul 211 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11) cu următorul cuprins:
(11) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia, după expirarea unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin. (1).
3. La articolul 211 alineatul (2) se abrogă.
4. La articolul 211 alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani, cuantumul pensiei nete neputând depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.
Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.
(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cuantumul net al pensiei neputând depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.
5. La articolul 211 după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul cuprins:
(41) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.
6. La articolul 213 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional.
Actualizarea se realizează proporțional cu majorarea componentelor bazei de calcul pentru un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, fără ca pensia netă actualizată să fie mai mare decât media veniturilor nete ale acestuia. Data actualizării şi procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare se comunică casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

Art. II. Prin derogare de la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, până în anul 2027, la calculul condiției de vechime de 25 de ani se poate lua în considerare etapizat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

Art. III. (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu ale magistraților, aflate în plată, se recalculează prin aplicarea formulei de calcul prevăzută la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare a pensiei de serviciu și ținând cont de vechimea în magistratură utilizată la stabilirea sau după caz, ultima recalculare a drepturilor de pensie.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu au obligația de a depune cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. În situația în care beneficiarul de pensie de serviciu, nu depune cerere de opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate anterior eliberării din funcție. Angajatorul are obligația de a transmite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale adeverința cu cele două elemente necesare recalculării pensiei de serviciu respectiv, baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent din 12 luni consecutive precum și media veniturilor nete corespunzătoare veniturilor brute care au constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1).

Art. IV - Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 685 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”
2. La articolul 685 alineatele (2) și (3) se abrogă.
3. La articolul 685 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de
specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie.
În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate”, se arată în proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale adoptat de Guvern.

VEZI PROIECTUL DE MODIFICARE A PENSIILOR SPECIALE - AICI