Lupta pe frontul COVID: 8 vaccinuri și peste 300 de milioane de doze administrate la nivel mondial. Ce tip de vaccin folosește fiecare țară în parte
Campania de vaccinare anti-Covid a reușit în cele din urmă să își găsească un ritm la nivel mondial, chiar dacă progresează în continuare diferit, asta mai ales datorită capacității limitate de producție și livrare a loturilor cu cele opt vaccinuri care sunt adminsitrate, în prezent, în întreaga lume. Chiar și în aceste condiții, peste 300 de milioane de vaccinuri au fost deja administrate la nivel mondial, cele mai multe aparținând Pfizer/BioNTech, AstraZeneca și Moderna. Puternic vin însă din urmă și cele două vaccinuri chinezești, Sinopharm și Sinovac, dar și serurile rusești Sputnik V și EpiVacCorona. În plus, curând am putea primi vești bune și în ceea ce privește utilizarea vaccinului Johnson & Johnson la nivelul UE.
Până în prezent, cele mai multe doze de vaccin au fost inoculate în Statele Unite (87,91 milioane de doze). Pe pozițiile următoare se află China (52,52 milioane), Uniunea Europeană (39,74 milioane) și Regatul Unit (22,89 milioane).
În schimb, printre țările cu cele mai mari rate de vaccinare se află, în continuare, Israelul, Chile și Statele Unite. La fiecare 100 de locuitori, Israelul vaccinează 1,02; Chile, 0,93 iar Statele Unite, 0,65.
Spania (0,26) se află pe locul nouă, fiind a doua țară din Uniunea Europeană, după Serbia, care administrează cele mai multe vaccinuri.
România a ajuns la un total de 1.870.429 de vaccinări de la startul campaniei naționale, dat la finalul anului trecut, pe 27 decembrie. Cele mai multe vaccinuri, respectiv 1.562.963 dintre ele au fost făcute cu serul de la Pfizer/BioNTech, 113.673 cu Moderna (vaccinul se administrează în țara noastră din data de 4 februarie) și 193.608 cu AstraZeneca (serul este adminstrat românilor începând din 15 februarie).
Deși viteaza cu care companiile din domeniul farmaceutic au reușit să dezvolte vaccinurile a fost pusă de multe ori sub semnul întrebării, existând voci care au acuzat faptul că ar fi fost "săriți niște pași", faptul că în prezent avem nu mai puțin de opt vaccinuri care sunt deja administrate în întreaga lume a adus speranță pe frontul luptei cu pandemia de coronavirus.
Conform unei analize publicate de site-ul AS, vaccinul Pfizer/BioNTech este cel mai folosit la nivel mondial, asta și poate datorită faptului că este, practic, primul vaccin care a primit aprobarea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) pentru a fi utilizat în Uniunea Europeană pe data de 21 decembrie, anul trecut. Vaccinul care folosește tehnologia ARN mesager este, de altfel, și primul vaccin utilizat în lupta cu pandemia de COVID-19 în SUA.
În prezent, 73 de țări folsoesc acest vaccin. Vorbim, printre altele, despre state precum Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Chile, Columbia, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Ecuador, Anglia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Portugalia, România, Saudită, Scoția, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia sau Elveția.
Al doilea vaccin autorizat în Uniunea Europeană este cel de la Moderna care, la fel ca și predecesorul său, folosește tot tehnologia ARN mesager.
Vaccinul companiei farmaceutice americane este, în prezent, administrat în 30 de țări, precum: Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Honduras, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rwanda, Spania, Elveția și Statele Unite.
Vaccinul Oxford/AstraZeneca folosește o tehnologie ceva mai tradițională, cu particule de virus atenuat în preparat. Deși a fost ultimul autorizat de EMA în UE, în prezent, 62 de țări îl folosesc, țara noastră aflându-se și ea printre ele. Mai mult decât atât, autoritățile române au decis chiar ieri să elimine restricția de vârstă de 55 de ani impusă în cazul acestui vaccin.
Controversatul vaccin rusesc Sputnik V, dezvoltat de centrul național Gamaleya de epidemiologie și microbiologie, este administrat în 18 țări chiar și în lipsa unei aprobări din partea EMA, care studiază procedurile privind dezvoltarea acestuia înainte de a se pronunța privind utilizarea sa în UE.
Țările care utilizează vaccinul Sputnik V sunt: Algeria, Argentina, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bolivia, Ungaria, Iran, Kazahstan, Mexic, Muntenegru, Pakistan, Paraguay, Rusia, San Marino, Serbia, Emiratele Arabe Unite și Venezuela. În plus, Rusia a început să vaccineze cu cel de-al doilea vaccin: EpiVacCorona, fiind în acest moment singura țară care folosește acest tip de vaccin.
Vaccinul chinezesc Sinopharm, creat de Institutul de produse biologice din Beijing, nu a primit nici el încă autorizația de utilizare în UE din partea EMA. Cu toate astea, acesta este deja utilizat în 15 țări, printre acre se află și: Bahrain, Cambodgia, China, Egipt, Ungaria, Iordania, Macao, Maroc, Pakistan, Peru, Senegal, Serbia, Seychelles, Emiratele Arabe Unite și Zimbabwe.
Sinovac este și el tot un vaccin chinezesc aruncat în lupta împotriva pandemiei de coronavirus chiar de țara în care a apărut primul focar, în luna decembrie a anului 2019. Până în prezent, vaccinul este administrat în 12 țări, începând cu Brazilia, Chile, China, Guatemala, Hong Kong, Indonezia, Malaezia, Ciprul de Nord, Filipine, Thailanda, Turcia și terminând cu Uruguay.
Vaccinul Johnson & Johnson, produs de compania farmaceutică americană cu același nume și denumit Janssen COVID-19, ar putea fi autorizat în UE săptămâna viitoare. Vaccinul se administrează într-o singură doză iar, până în prezent, acesta se folosește doar în Africa de Sud, țară care a recurs la acest vaccin datorită eficacității împotriva tulpinii sud-africane. Guvernul canadiat a aprobat, însă, și el recent utilizarea acestui vaccin, nu mai puțin de 38 de milioane de doze fiind comandate, conform autorităților canadiene.
Vaccinul produs de Johnson & Johnson folosește un vector viral și este recomandat persoanelor de peste 18 ani și poate fi păstrat la temperatura frigiderului (2°C - 8°C) până la trei luni. Potrivit testelor clinice, serul are o eficacitate de 85,9% împotriva formelor severe ale bolii și de 66,1% împotriva formelor moderate. Majoritatea efectelor secundare observate au fost durere la locul injecţiei, cefalee, oboseală şi dureri musculare.