MENIU

Klaus Iohannis, plecat din țară, anunță înființarea unui Premiu național - Angajamentul României la Forumul Comemorării Holocaustului

Președintele Klaus Iohannis, Malmo, Suedia, 13 octombrie 2021 Foto: Presidency.ro

Klaus Iohannis a anunțat miercuri, la Forumul de la Malmö, înființarea unui Premiu național anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul. 

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentatmai multe angajamente pe care România le susţine “cu fermitate”, între care se numără înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea acestuia, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului.

“În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Autorităţile responsabile au selectat recent consorţiul care va elabora conceptul expoziţiilor sale permanente. Consorţiul include companii care au contribuit la înfiinţarea unora dintre cele mai prestigioase muzee şi memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins că, având sprijinul acestora, Muzeul din Bucureşti va deveni un etalon de referinţă internaţională şi va contribui la prezervarea adevărului şi la lupta împotriva negării Holocaustului. Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înfiinţarea unui premiu naţional anual pentru personalităţi române şi internaţionale care contribuie la educaţia privind Holocaustul, cercetarea şi comemorarea Holocaustului, precum şi la prevenirea şi combaterea antisemitismului“, a afirmat preşedintele, care a susținut o intervenție cadrul sesiunii interactive “Promoting remembrance, fighting distortion” de la Forumul de la Malmö.

Şeful statului a mai amintit că România a adoptat, în luna mai, prima sa Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, precum şi planul de acţiune asociat acesteia. Planul de acţiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai strategiei: protecţia grupurilor vulnerabile; creşterea rezilienţei societăţii româneşti, prin programe culturale şi educaţionale, inclusiv promovarea vieţii evreieşti şi consolidarea cooperării internaţionale.

Președintele a menţionat că, din ianuarie, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

“Toate aceste măsuri vor oferi şi mai multă consistenţă angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum şi la recunoaşterea tragediei Holocaustului”, a mai spus Iohannis, potrivit Administrației Prezidențiale.

„Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase şi mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilităţii participanţilor la Holocaust şi a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferinţelor cauzate de Holocaust şi dezumanizarea victimelor. Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului şi, de aceea, se află atât de sus pe lista priorităţilor noastre. Avem nevoie de instrumente noi şi inovatoare de diseminare a mărturiilor supravieţuitorilor, precum şi de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalităţi de a contribui la educaţia privind Holocaustul şi prevenirea repetării unei astfel de tragedii”, a punctat președintele Iohannis.

Angajament asumat de România în cadrul Forumului dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului (Malmö, Regatul Suediei)

„Ne reunim astăzi, la Malmö, la 21 de ani de la adoptarea Declarației Forumului Internațional de la Stockholm privind Holocaustul, document fondator al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului- IHRA și la un an de la adoptarea Declarației Ministeriale a IHRA din 2020.

Este, așadar, momentul perfect pentru a face un bilanț al succeselor și eșecurilor noastre, a analiza lecțiile învățate pe parcursul ultimelor două decenii și pentru a reitera angajamentul nostru pentru susținerea educației privind Holocaustul, a cercetării și comemorării Holocaustului, precum și pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, prin prezentarea unor noi angajamente naționale.

În acest context, ne angajăm să:

  • Continuăm să încurajăm utilizarea definiției de lucru a antisemitismului a IHRA, atât în plan național, cât și în plan internațional;
  • Revizuim, actualizăm și consolidăm educația privind Holocaustul pentru elevii români;
  • Revizuim, actualizăm și consolidăm programele de pregătire pentru profesorii, învățătorii și instructorii care predau despre Holocaust;
  • Creștem numărul elevilor români ce participă la Marșurile Vieții;
  • Inaugurăm Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România, recent înființat;
  • Lucrăm energic împreună cu universitățile românești pentru a crește numărul programelor de licență, masterat și doctorat în domeniile ce vizează studiul și cercetarea Holocaustului, precum și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură;
  • Promovăm adoptarea de către universități, instituții academice și culturale din România a unor Coduri de Conduită pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului;
  • Dezvoltăm proiecte de instruire pentru managerii de instituții culturale, precum muzee și teatre, pentru a preveni antisemitismul, negarea și distorsionarea Holocaustului, și pentru a încuraja lupta împotriva rasismului în toate formele de exprimare culturală;
  • Susținem Federația Comunităților Evreiești din România în dezvoltarea de programe pentru conservarea patrimoniului evreiesc;
  • Îmbunătățim colectarea de date referitoare la incidentele antisemite care nu sunt de natură contravențională sau penală;
  • Înființăm un premiu național anual pentru personalități române și internaționale care vor contribui la educația privind Holocaustul, cercetarea și comemorarea Holocaustului, precum și la prevenirea și combaterea antisemitismului;
  • Continuăm cooperarea cu partenerii noștri internaționali pentru promovarea internațională a educației privind Holocaustul, cercetarea și comemorarea Holocaustului și pentru dezvoltarea de instrumente internaționale pentru combaterea antisemitismului.

Contextul pandemic, care continuă să ne afecteze, a facilitat proliferarea, mai ales online, a teoriilor conspiraționiste și a discursului antisemit. Acest lucru este inacceptabil și astăzi reafirmăm angajamentul nostru ferm de a acționa hotărât împotriva acestor fenomene, online și offline”, se arată în Angajamentul asumat de România în cadrul Forumului dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, publicat de Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis a participat miercuri, la invitația prim-ministrului Suediei, Stefan Löfven, la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, organizat la Malmö. După intervenția susținută în cadrul Forumului, președintele s-a întors în România, mai precizează Administrația Prezidențială.

FOTO | Primele imagini cu Klaus Iohannis la Forumul Internațional dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului, organizat la Malmö, Regatul Suediei