Isărescu îi temperează pe Iohannis și Orban: "Economia nu este nici în groapă, nici pe buza ei"
"Economia nu este nici în buza şi nici pe fundul prăpastiei", ci este într-o situație mai dificilă. Declaraţia îi aparţine guvernatorului BNR. Isărescu, pune frână anunțurilor alarmiste venite dinspre premierul Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis, cei care au spus că este un dezastru lăsat de PSD în zona economică.
Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, pune frână anunțurilor alarmiste venite dinspre premierul Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis, cei care au spus că este un dezastru lăsat de PSD în zona economică. Isărescu susține că economia este într-o situație mai dificilă, dar controlabilă.
”Economia nu este nici în prăpastie, nici pe fundul prăpastiei, nici pe buza prăpastiei. Este într-o situație mai dificilă, pro ciclică, dar controlabilă”, a spus Mugur Isărescu.
”Nu suntem nici în prăpastie și nici pe marginea ei. Punctul vulnerabil e că cea mai mare parte a creșterii economice este bazată pe consum. Cererea și-a menținut ritmul înalt de creștere, dar această creștere NU este la un nivel sustenabil Într-un fel sau altul se va atenua și cel mai bine ar fi să o facem prin măsuri înțelepte”, a spus vineri guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului trimestrial privind inflația.
"Avem si semnale de temperare a investitiilor in domeniul tehologiei, avem si un grafic cu sursele de finantare. Slabirea activitatii din indusatrie destul de accentuat. Sectorul auto are productia cea mai importanta. Asta e sansa Romaniei, pe masură ce ne integrăm, luam si ciclul din exterior, trebuie să acceptăm că suntem o economie integrată.
Absorbția internă este formată din cererea care vine din salarii, alte venituri, a contribuit numai partial la crearea de locuri de muncă. I-am ajutat pe altii sa sporeasca productia. Să nu se duca in plan extern, pentru că nu mai avem o economie închis, se duce fie in inflatie, fie in ciclu commercial, sau in amandoua, ceea ce a fost cazul României
Așteptarile operatorilor economici au incredere dovedita in banca centrala si considera ca rata inflatiei se va mentine in marsa de variatie. Cursul de schimb, in mod evident, a fost mai stabil, va pune dezechilibru extern. Corectia contului extern nu se va poate face prin deprecierea cursului. Miscarera cursului poate sa fie prima devizie de miscari. La noi e o foarte mare sensibilitate, ceea ce ar fi insemnat în România miscari de 4 -5 la suta. La noi s-a manifestat 4-5 la suta in parcursul a trei ani. Deci, avem un curs de schimb flexibil.
Deteriorarea deficitului de cont curent e vizibilă.Avem o cvasistabilitate a cursului de schimb în trimestrul al treilea urmată de o ușoară ajustare ascendentă legată de deteriorarea contului extern. Prima de risc a crescut și ca urmare a inițiativelor populiste, cum a fost OUG 114
Rata anuală a inflației IPC prognozate pentru decembrie 2019 este de 3,8% (-0,4 p.p.) și de 3,1% în decembrie 2020 (-0,3 p.p.) Inflația s-ar putea plasa în afara intervalului țintit la finalul acestui an, în principal ca urmare a șocurilor nefavorabile din prima parte a anului
Ne vom înțelege cu noul Guvern pentru a nu avea o politică fiscală discreționară. Vom vedea ce măsuri au în vedere în domeniul salarial, acesta fiind un lucru foarte important
Printre potrnțialele cauze de abatere a ratei inflației sunt: evoluțiile economiilor externe, prețurile materiilor prime, politica fiscală, tensiunile din piața muncii. Dacă mergeți prin țară veți vedea că sunt zone în care nu mai găsești oameni pe care să-i aduci la muncă
Problema noastră e una ficală și o spun asta fără răutate. E foarte bine că s-au mărit salariile, doar că ritmul în care s-au făcut...Nu trebuie acum să venim cu corecții brutale care să ducă la șocuri economice
Personal sunt optimist și cred că se vor găsi soluții Sunt prea multe excepții în Codul Fiscal, dar asta nu e problema noastră ci a Guvernului!
Potrivit unui comunicat al BNR referitor la deciziile Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 6 noiembrie, rata anuală a inflaţiei IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5%, de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variaţie al ţintei.
Evoluţia s-a datorat în principal diminuării accentuate a dinamicii anuale a preţurilor alimentare volatile şi a celei a preţului combustibililor. Faţă de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8%, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel uşor peste aşteptări. Descreşterea ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de preţurile legumelor, preţurile administrate şi de preţul combustibililor.
Un deficit de peste 6% așa cum apare în estimările Comisiei Europene nu poate fi luat în calcul. Probabil că un asemenea nivel ar fi atins doar dacă nu am face nimic pentru a-l tempera. E un nivel rezultat din niște calcule și prin rularea unor scenarii.
3% deficit e foarte mult! Dacă Bugetul, rotunjit e de 30 % din PIB-ul țării, păi acei 3% reprezintă foarte mult!", a spus Isărescu.