Isărescu: Adoptarea euro este un obiectiv extrem de ambițios, dar încă fezabil

"Eu nu cred în decenii (nr. — pentru adoptarea euro), nici nu mă ajută vârsta. Eu sunt forțat să fiu optimist", a răspuns Mugur Isărescu, întrebat fiind de câte decenii ar avea nevoie România să adopte moneda unică europeană.

Totuși, guvernatorul BNR admite faptul că 2019 este un termen extrem de ambițios, dar încă fezabil, pentru aderarea la zona euro.

"Noi am salutat faptul că am constatat un consens politic la nivelul cel mai înalt în ceea ce privește adoptarea euro în termenul de 2019. Opinia de până acum a BNR și a echipei tehnice este că acesta este un obiectiv extrem de ambițios, dar încă fezabil. Drumul este lung și anevoios. Cu alte cuvinte, această țintă acum ar trebui acoperită cu un parcurs de obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete și BNR a lucrat și lucrează în această direcție", a explicat Mugur Isărescu.

El a spus că, deși pare că obiectivul adoptării euro este în principal monetar, nu este așa.

"Moneda este nu numai o chestiune pur monetară, este o chestiune economică, financiară, culturală, o chestiune care afectează întreaga țară, este obiectivul întregii țări. Opinia noastră este că, dacă se lucrează coerent, acest obiectiv trebuie să fie unul de țară, folosit drept catalizator și ancoră, să ne ambiționeze să facem lucrurile la timp, să nu le lăsăm pe ultima sută de metri", a subliniat guvernatorul BNR.

El a amintit faptul că în cadrul băncii centrale funcționează, din 2010, un comitet de trecere la euro, care s-a ocupat în principal de obiectivele tehnice, dar nu numai.

"În continuare vom depune eforturi ca membri ai Guvernului să participe la aceste lucrări pentru a reuși să definim un parcurs", a adăugat Isărescu.

Oficialul BNR a mai spus că România este prima țară dintre cele care nu sunt membre ale zonei euro care și-a fixat un termen, 2019, în timp ce Bulgaria, Ungaria, Cehia și Polonia au rămas la un obiectiv general, de genul "când condițiile vor permite, când competitivitatea o va permite, deci mai multă prudență". Asta după ce, în anii 2006 — 2007, România era "cea mai întârziată", cu termenul de aderare la zona euro în 2014, în timp ce vecinii noștri erau mult mai ambițioși.

Guvernatorul BNR a explicat faptul că abordarea privind intrarea în zona euro s-a schimbat în întreaga regiune, în timpul crizei financiare, simpla îndeplinire a criteriilor de la Maastricht, de convergență nominală, nemaifiind suficientă.

"Se vorbește în prezent de un tablou mult mai larg, de un tablou cu 11 indicatori în cadrul cărora indicatorii de convergență reală, sintetizați de Produsul Intern Brut pe locuitor, dar nu numai, este vorba și de o armonizare a dezvoltării economiei și a întregii țări, (...) primesc o mult mai mare atenție", a mai spus guvernatorul BNR.

Isărescu a mai afirmat că un alt obiectiv al noii conduceri a BNR va fi apartenența la Uniunea Bancară Europeană.

"Și aici avem consens politic pe care l-am acoperit deja printr-o cerere explicită către Banca Centrală Europeană, pentru ca România să intre înainte de adoptarea euro în Uniunea Bancară", a mai spus Isărescu.

El a explicat că unul dintre motive este legat de faptul că este bine ca România să participe din start la această construcție, având în vedere că, mai devreme sa mai târziu, va trebui să intre în această structură.

"Apoi vom fi membri ai supravegherii, ai reglementării, ai sistemelor de garantare a depozitelor, vom fi participanți dinăuntru nu dinafară", a subliniat guvernatorul BNR.

Isărescu a mai spus că un alt motiv important pentru intrarea în Uniunea Bancară este dat de faptul că, fiind obligatorie pentru țările din zona euro, ne afectează direct prin faptul că băncile din zona euro dețin cea mai mare parte a capitalului din sistemul bancar românesc.

"70% din capitalul care este în sistemul bancar românesc aparține unor bănci din zona euro. Deci preferăm să vedem toate mișcările de la masa la care se iau deciziile, decât să le aflăm intermediate de la marile bănci occidentale care au subsidiare în România", a precizat Isărescu.

Mugur Isărescu a primit, luni, aviz favorabil pentru un nou mandat de guvernator al Băncii Naționale a României din partea comisiilor de specialitate reunite din Camera Deputaților și Senat, iar Florin Georgescu a primit avizul pentru postul de prim-viceguvernator.

Ambii au fost votați în unanimitate.

Consiliul de Administrație al BNR este alcătuit din 9 membri numiți de Parlamentul României, pe o perioadă de 5 ani. Președintele Consiliului de administrație este guvernatorul Băncii Naționale a României.

Mandatul actualului CA al BNR expiră în data de 10 octombrie 2014.