În timp ce la Moscova spune că nu prea s-a lăsat convinsă, Trump se laudă că negocierile pentru pace în Ucraina sunt pe drumul cel bun
Președintele american Donald Trump anunță că discuția la telefon purtată luni cu omologul rus Vladimir Putin a decurs „foarte bine”, iar Rusia și Ucraina vor începe „imediat” negocierile pentru o încetare a focului, notează The Guardian. Pe de altă parte, The Moscow Times anunță că discuția telefonică de peste două ore cu Donald Trump nu a reușit să-l convingă pe președintele rus Vladimir Putin să dispună o încetare a focului imediată în Ucraina.
Trump a precizat că l-a informat imediat după convorbire și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la aspectele discutate, dar și pe liderii UE, Franței, Germaniei și Finlandei.
Într-o postare difuzată luni seară pe rețeaua sa socială Truth Social, președintele SUA Donald Trump a scris:
„Tocmai am încheiat convorbirea mea de două ore cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Cred că a decurs foarte bine. Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile pentru o încetare a focului și, mai important, pentru o încheiere a războiului.
Condițiile pentru aceasta vor fi negociate de cele două părți, așa cum nu se poate altfel, deoarece acestea cunosc detalii pentru astfel de negociere pe care nimeni altcineva nu le-ar cunoaște.
Tonul și spiritul conversației au fost excelente. Dacă nu ar fi fost, aș fi spus-o acum mai degrabă decât mai târziu.
Rusia își dorește să facă comerț pe scară largă cu Statele Unite atunci când această „baie de sânge” catastrofală se va încheia, iar eu sunt de acord. Există o oportunitate extraordinară pentru Rusia de a crea o cantitate masivă de locuri de muncă și bogăție. Potențialul său este nelimitat.
La fel, Ucraina poate fi un mare beneficiar al schimburilor comerciale, în procesul de reconstrucție a țării.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina vor începe imediat. I-am informat în acest sens pe președintele Volodimir Zelenski al Ucrainei, pe Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pe președintele Emmanuel Macron al Franței, pe prim-ministra Giorgia Meloni a Italiei, pe cancelarul Friedrich Merz al Germaniei și pe președintele Alexander Stubb al Finlandei, în timpul unei convorbiri avute cu aceștia imediat după convorbirea cu președintele Putin.
Vaticanul, reprezentat de Papă, a transmis că ar fi foarte interesat să găzduiască negocierile. Să înceapă procesul!”
De cealaltă parte, președintele rus Vladimir Putin a susținut, la finalul discuției telefonice cu președintele american Donald Trump, că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt „pe drumul cel bun” și că Rusia este pregătită să colaboreze cu Ucraina la un „memorandum” privind un „viitor acord de pace”, dar a refuzat să dispună o încetare imediată a focului în Ucraina.
Deocamdată, Rusia „este pregătită să colaboreze cu partea ucraineană la un memorandum privind un posibil viitor tratat de pace'. Acesta va include definirea ”unui număr de poziții, cum ar fi principiile de soluționare, termenele pentru posibila încheiere a unui acord de pace etc”, a enumerat Putin.
Acest memorandum, potrivit președintelui rus, ar putea cuprinde și ”un posibil armistițiu pentru o anumită perioadă de timp, dacă se va ajunge la acorduri corespunzătoare”.
Putin a mai spus că i-a 'mulțumit' lui Trump 'pentru sprijinul acordat de SUA pentru reluarea negocierilor directe între Rusia și Ucraina' și a adăugat că conversația cu el 'a fost foarte semnificativă și foarte sinceră'.
Reluarea negocierilor cu Ucraina vinerea trecută la Istanbul, după o pauză de trei ani, arată că 'suntem pe calea cea buna', a spus Putin, citat de agențiile internaționale de presă. 'Contactele între participanții la discuțiile de la Istanbul au fost reluate și acest lucru ne permite să presupunem că, în general, suntem pe drumul cel bun', a adăugat el.
Vladimir Putin refuză să facă concesii pentru că este încrezător în superioritatea forțelor sale pe frontul din Ucraina, au declarat surse apropiate Kremlinului pentru Bloomberg.
Potrivit acestora, președintele rus se așteaptă ca până la sfârșitul anului armata să poată cuceri întregul teritoriu a patru regiuni ucrainene - Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson -, în limitele granițelor lor administrative.