În replica dată Academiei, Bălăceanu-Stolnici susţine că este victima unei campanii de presă
"Aşa cum am declarat acum câteva luni am colaborat cu serviciile secrete române în epoca Ceauşescu", îşi începe Stolnici scrisoarea.
Potrivit academicianului, colaborarea cu serviciile secrete se înscria în obligaţiile legale de atunci, "care impuneau raportarea tuturor contractelor şi discuţiilor avute cu personalităţile străine".
Stolnici respinge ipoteze ziarului "Cotidianul", care a publicat o serie de articole la finalul lunii noiembrie, cu probe că academicianul ar fi făcut planul casei fostului director al Europei Libere, Vlad Georgescu, şi ar fi contribuit astfel la presupusa sa asasinare din 1988.
"Afirmaţia potrivit căreia aş fi monitorizat pe cei de la Europa Liberă este calomnioasă fiindcă stăteam la Műnchen 2-3 zile la câţiva ani şi nu cunoşteam acolo decât două persoane", explică academicianul. De asemenea, acesta respinge şi afirmaţia că ar fi fost implicat într-o acţiune organizată împotriva lui Vlad Georgescu, fost director al secţiei române de la postul de radio.
"În primul rând concluziile la care au ajuns autorităţile germane cu privire la moartea acestuia au fost că moartea nu s-a datorat nici unei acţiuni criminale. Concluziile sunt cu atât mai semnificative cu cât fiind în plin război rece, nu exista nici un motiv să se muşamalizeze o acţiune a românilor."
Stolnici spune că ipoteza complotului împotriva lui Vlad Georgescu este neverosimilă, "dat fiind faptul că acesta era un agent cert al securităţii noastre infiltrat acolo pe lângă mulţi alţii printre care şi unul din criticii mei Neculai Constantin Munteanu".
"Toată povestea este o manevră de diversiune menită să distragă atenţia de la agenţii români infiltraţi acolo. Prezenţa acestora de altfel face inutilă orice contribuţie a unui simplu trecător sporadic fără relaţii temeinice acolo cum eram eu", explică academicianul.
Acesta spune şi că ceea ce "Cotidianul" a prezentat ca "dovezi" sunt documente dactilografiate, nu olografe, dintr-o schiţă pe care oricine îi cunoaşte scrisul poate vedea că nu este făcută de el.
Totuşi, deşi într-un scurt interviu publicat în ziarul "Cotidianul" Stolnici spunea că nu a fost vreodată în casa lui Vlad Georgescu, academicianul susţine în scrisoare că i-a amintit soţia că, în urmă cu 23 de ani, a fost "doar câteva minute" în casa fostului director de la Europa Liberă. "Doar câteva minute să iau cartea lui despre Istoria românilor pe care mi-a dat-o, dar pe care autorităţile vamale române mi-au confiscat-o, incident de pe urma căruia am avut ani de zile după aceea numai necazuri."
Stolnici respinge şi afirmaţia că îşi datorează cariera Securităţii. "Atunci când am început să colaborez cu serviciile secrete eram deja un medic apreciat şi un cercetător ştiinţific recunoscut în ţară şi străinătate. De altfel în toată perioada comunistă nu am putut lucra în învăţământ decât un an ca suplinitor, iar docenţa pe mi-a acordat-o comisia I.M.F. nu mi-a fost niciodată recunoscută."
Conducerea Academiei i-a cerut lui Bălăceanu-Stolnici să-şi comunice poziţia în privinţa acuzaţiilor despre care "a aflat cu consternare", într-un mesaj postat pe propriul site, dar preşedintele Ionel Haiduc a spus, marţi, că nu poate fi vorba de o excludere.
"O decizie în acest caz nu se poate lua aşa de repede", a explicat Haiduc, care a adăugat că aşteaptă răspunsul lui Stolnici şi discutarea situaţiei în forurile Academiei.
Statutul Academiei Române prevede retragerea calităţii de membru numai în cazul unei condamnări definitive la "o pedeapsă privativă de libertate pentru o faptă intenţionată gravă".
Primul for care ar trebui să discute problema este prezidiul academiei, care se reuneşte săptămâna viitoare, dar are o altă ordine de zi, ce ar putea fi schimbată, "în funcţie de timpul disponibil".
Bălăceanu-Stolnici este membru de onoare al Academiei Române din 1992.
Mai multe articole despre:
null