MENIU

În ce mai au încredere românii? Tot în Armată și Biserică!

Armata și Biserica se bucură de aprecierea românilor de ani de zile întregi. Ca și până acum, Parlamentul și politicienii sunt la coada clasamentului, aceasta fiind și cauza absenteismului aproape ancestral al românului de la vot.

Românii au cea mai mare încredere în Armată, pe locul doi în acest top fiind Biserica, instituție considerată mai de încredere decât NATO sau Uniunea Europeană, Pe ultimele locuri, cu procente exprimate cu o singură cifră se află Parlamentul și partidele, conform unei cercetări INSCOP.

Potrivit Barometrului de securitate energetică, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%. Clasamentul încrederii este continuat de două instituții internaționale, respectiv NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și Uniunea Europeana cu 51,4%.

Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români. Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

Conform Barometrului , trei sferturi dintre români (74,9%) cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 17,4% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună. 7,7% nu știu sau nu răspund.
 
Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund.
 
Rugați să-și exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11% energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.