MENIU

Gazele din Marea Neagră ajung în Ungaria! România a cumpărat un zăcământ cu gazul deja vândut - Document bombă

Gazele din Marea Neagră ajung în Ungaria! România a cumpărat un zăcământ cu gazul deja vândut - Document bombă

Document-bombă prezentat, sâmbătă seară, la Realitatea PLUS, în emisiunea România la Apel: România a cumpărat cu un miliard de dolari o parte din zăcământul Neptun, dar gazele fuseseră vândute deja companiei de stat din Ungaria.

Este vorba despre documentul ce atestă că gazul din Marea Neagră a fost cumpărat de mult de Ungaria.

Mai exact, la momentul în care Romgaz se pregătea să cumpere jumătate din zăcământ, americanii de la ExxonMobil aveau deja o obligație să vândă aproape 2 miliarde de metri cubi anual către compania controlată direct de Viktor Orban.

Documentul ultra-secret care a ajuns la Realitatea PLUS arată că livrările ar fi trebuit să înceapă încă din octombrie 2022, adică la nici două luni de când a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare al zăcământului. Ca un termen de comparație, zăcământul Midia, singurul din care se extrage în Marea Neagră poate produce doar un miliard de metri cubi anual. 

Petrișor Peiu, invitat permanent la România la Apel, a explicat, la Realitatea PLUS, cum ajung gazele din Neptun Deep, din Marea Neagră, în Ungaria, prin contractul încheiat de statul român, înainte de 2020.

Concesiunea din 2000

„În anul 2000, guvernul Isărescu, prin hotărâre de guvern, dă dreptul de exploatare și explorare pentru acest zăcământ de gaze unei asocieri in care Petrom avea 50 la sută și celelalte 50 la sută companiei franțuzească Elf Aquitane. Ulterior, compania din Franța devine Total, Petrom devine OMV Petrom prin privatizare și vinde către Exxon participația sa în 2008.

Exxon face câteva extracții, descoperă gazul. Zăcământul trebuia exploatat 50% de OMV, 50% de Exxon. Dar, la un moment dat, Exxon anunță că pleaca și statul român decide ca Romgaz să cumpere dreptul Exxon de a avea jumătate din asocierea care va exploata acest zăcământ”, a explicat Petrișor Peiu.

Este vorba despre HG nr. 1.233/noiembrie 2000, prin care perimetrul denumit atunci XIX Neptun (sau Neptun II sau Neptun Deeep) era concesionat pentru 30 de ani către companiile Petrom și Elf Aquitaine.

În 2008, Exxon cumpără de la francezii de la Total dreptul de concesiune pe 50% din platforma continentală Neptun Deep și devin asociați ai Petrom în această zonă. Acordul petrolier inițial privind perimetrul Neptun Deep a fost încheiat în anul 2000, titulari fiind atunci compania franceză Elf Aquitaine (transformată ulterior în Total) și Petrom, pe atunci deținută integral de statul român.

Parlamentul adopta o nouă legislație pentru exploatarea gazelor și petrolului din Marea Neagră în 2018. Prin Legea 256/2018 companiilor care aveau concesiuni în Marea Neagră li se impuneau condiții mai dure din punct de vedere economic, în momentul în care piața gazelor naturale începea să scadă. Exxon și Petrom au blocat atunci, practic, orice activitate în Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep. 

Scrisoarea Romgaz către ministrul  Virgil Popescu - cele două posibilități

„Și acum... bomba. În 10 decembrie 2020, cu cateva saptamani înainte să fie schimbat de la conducerea companiei, directorul general Romgaz îi scrie o scrisoare lui Virgil Popescu, ministrul Energiei, în care îi spune: Ai de ales între două chestiuni - să cumpărăm acțiunile societății Exxon MBRL sau să cumpere unele active ale Exxon Mobile, care sunt legate de această explorare, adică dreptul de a exploata zăcământul, zăcământul rămâne al statului, e proprietate publică. Dl Volintiru (Adrian Volintiru, n.r.) îi spune ministrului Popescu ce înseamnă dacă va cumpăra Romgaz acțiunile acestei firme Exxon Mobile. Înseamnă că va cumpăra niște obligații pe care Exxon Mobile le are. 

Cea mai importantă dintre ele este aceea că se obligă să-i vândă din acel zăcământ timp de 8 ani câte 1,9 miliarde de metri cubi pe an, prima livrare începând cu octombrie 2022. Printr-un contract dintre Exxon Mobile și o companie ungară Magyar Foldgazkereskego care la vremea respectivă era deținută de EON Ungaria. 

Sursă: Contract Romgaz-Exxon/Realitatea PLUS

Exxon MBRL a făcut niște contracte cu firmele care urmează să lucreze la acea exploatare. Pentru foraj, cu Transocean Offshore, pentru infrastructura marină cu Schlumberger. Sunt deja stabilite firmele cu care se va lucra.

În cazul în care Exxon Mobile nu va livra cantitatea de gaz către firma EON, are de plătit 200 de milioane de euro despăgubiri. Firma asta Magyar Foldgazkereskego este preluată de guvernul Orban la statde la EON si acum se numeste MVM CEE , o parte din MOL, cel mai mare furnizor de gaze din Ungaria, are rol ca Dristrigaz, e detinuta majoritar de statul ungar.

Și acum vine grozăvia, pentru că contractul prin care Romgaz a cumpărat Exxon Mobile România, Volintiru a cumpărat firma, nu niște active, este secret”, a explicat Petrișor Peiu. 

În iunie 2021, Exxon a anunțat că a ajuns la un acord cu Romgaz pentru a-și vinde partea de 50% din concesiunea Neptun Deep. În luna octombrie, compania de stat a notificat Bursa de Valori București în legătură cu datele tranzacției aplicată în 2022.

Sursă: Contract Romgaz-Exxon/Realitatea PLUS

Contractul Exxon-MVM (MOL) poate fi ANULAT

Petrișor Peiu a precizat în continuare că „este posibil ca acest contract între Exxon - MVM (din grupul MOL ) să fie anulat, dar cu aceste despăgubiri”.

„Așa ne putem explica de ce a cumpărat Romgaz a cumpărat Exxon Mobile România cu 1,1 miliarde de euro și cheltuielile făcute de Exxon cu forajul nu depășeau vreo 800 de milioane de euro. S-ar putea ca Exxon sa fi platit despagubirea si cele 200 de milioane de euro să fie prețul. Asta nu vom afla niciodata, pentru că, ca și contractul de privatizare al Petrom, Virgil Popescu s-a asigurat că acest contract este secret”, 

„Exxon, din punct de vedere juridic, nu putea să se angajeze să vândă această cantitate, de 1,9 mild de metri cubi de gaz pe an din Neptun Deep fără aprobarea proprietarului zăcământului. Cine este proprietar: statul român.

Cine a dat dreptul de explorare Exxon Mobile

Deci, înainte de a avea licența de explorare, Exxon Mobile a primit aprobare de la statul român, pentru că altfel ungurii nu incheiau acest contract, nu avea nicio bază juridică, să promită vânzarea acestei cantități.

Înseamnă că cineva din statul român, ori ANRM, ori Ministerul Energiei, i-a dat acest drept lui Exxon Mobile. 

În toate rapoartele referitoare la acest zăcământ, și cele de la Guvern, și cele de la OMV, se spune că vor fi extrase 4 miliarde de metri cubi pe an. E vorba de o asociere OMV cu Exxon Mobile pe 4 miliarde metri cubi pe an, mi se pare că 1,9 mild ar fi jumătatea lui Exxon. Deci, practic jumătatea lui Exxon in acest contract, timp de 8 ani, merge la compania MVM din grupul MOL prin acel contract”, a punctat Peiu.

Analistul spune că Exxon Mobile îi trebuia „acest contract pentru că avea nevoie să se ducă la bancă să arate un contract că are desfacere pentru gaze pentru a-și finanța partea necesară în investiție. Simplu. De ce nu a facut cu statul român acest contract?”.

Cum a luat Ungaria gazul din Marea Neagră

Fostul ministru de Finanțe Ialomițeanu a spus că în 2018 a fost „o vizită a ministrului de externe din Ungaria (Szijarto Peter, n.r.) la dl Dragnea, președintele Camerei (Deputaților, n.r.). Și de acolo a rezultat că Ungaria a cumpărat tot gazul din exploatarea din Marea Neagră”.

„Exxon Mobile România s-a desființat, a fost cumpărată de Romgaz. Din 2004 există la Budapesta Exxon Mobile Ungaria, care are 1.800 de angajați, are o cifră de afaceri de câteva miliarde de euro. Se ocupă cu servicii suport financiare, IT și toate serviciile legate de upstream, deci extracția.

Deci Ungaria, care nu are nicio picatura de gaz sau petrol, are în Budapesta firma Exxon Mobile Ungaria, cu 1.800 de angajati care coordoneaza partea de extractie Exxon Mobile, gigantul mondial pe toată Europa și Orientul Mijlociu. Ei proiecteaza, interepreteaza harti, fac foraje. Și noi credem ca suntem partenerii strategici si ca ungurii sunt niște distruși la care occidentalii nu se uită.

De ce o firmă de dimensiunile astea se duce intr-o tara care nu are nicio legătură cu industria respectivă si face un centru gigantic acolo de 1.800 de angajați cu servicii legate de extracție? Cineva din statul român a dat această aprobare.

Dar asta putea să facă statul român, Petromul sau Romgazul putea să facă contracte cu acele trei firme să scoată acel gaz, nu mai aveam nevoie nici de OMV, nici de Exxon, de nimeni”, a concluzionat Petrișor Peiu.