EXCLUSIV. Explicația judecătorilor care au absentat de la ședința CCR: "Nu a însemnat un blocaj, ci o decizie legată de respectarea regulilor"

Cei patru judecători din Curtea Constituțională care au ales să blocheze discuția privind reforma pensiilor speciale au venit cu o reacție în exclusivitate pentru Realitatea Plus. Aceștia susțin cronologic că, în primă fază, în momentul în care s-a înregistrat această sesizare a Înaltei Curți privind reforma pensiilor speciale girată de Ilie Bolojan - în data de 5 decembrie 2025 - în aceeași zi, președinta Curții Constituționale s-a desemnat judecător raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.

La data de 10 decembrie, mai susțin aceștia, „întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat”.

Președinta Curții a fixat noul termen pentru 28 decembrie, într-o zi nelucrătoare, duminică, fapt, de asemenea, "lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate".

"În ciuda faptului că judecătorii prezenți la ședință au cerut o amânare pentru luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze", explică ei, "aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în 22 ianuarie, președinta Curții a refuzat să respecte această solicitare". Mai spun cei patru judecători că "cererea lor formulată a fost ignorată complet de conducerea Curții". "Fără justificare, șefa Curții Constituționale a refuzat să aplice dispozițiile legale", mai explică ei.

În consecință, absența de la ședința de astăzi, mai spun judecătorii, "nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal".

Aceste puncte de vedere venite de la judecătorii Deliorga, Stan, Licu și Busuioc, o reacție la ieșirea fără precedent a Siminei Tănăsescu astăzi, ieșire prin care a alimentat și mai tare scandalul de la nivelul Curții Constituționale.

Textul integral

"Având în vedere situația creată în cadrul Curții Constituționale cu ocazia judecării dosarului privind pensiile magistraților, precum și declarația publică a doamnei Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, considerăm necesar să formulăm următoarele clarificări în vederea unei informări corecte a opiniei publice:

Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.

La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar.

În ședința de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevăd că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și […] cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale.

Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.

Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare. Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale.

Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025. În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României.

Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional.

Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment. Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale."