Europa se pregătește de ce e mai rău și își instruiește cetățenii să facă provizii de război. Ce conține kitul de supraviețuire pentru 72 de ore
Europa își schimbă modul în care privește siguranța populației. Tot mai multe guverne îi îndeamnă pe oameni să fie pregătiți pentru situații de urgență și să aibă acasă un chit pentru situații de urgență. Măsurile sunt gândite pentru cazuri extreme, de la pene majore de curent până la crize sau conflicte.
Un val de îngrijorare cu iz de Război Rece a cuprins cancelariile europene. Pe fondul unui context geopolitic tot mai imprevizibil, guvernele de pe continent au început să transmită un mesaj pe care puțini se așteptau să îl audă în Europa secolului XXI: pregătiți-vă pentru criză, pentru că statul nu va putea fi mereu acolo când veți avea nevoie de el.
72 de ore, minimul de supraviețuire recomandat de autorități
Recomandarea care circulă acum prin tot mai multe state europene este una simplă, dar cu o încărcătură simbolică apăsătoare: fiecare gospodărie ar trebui să dispună de rezerve de apă, alimente și produse esențiale suficiente pentru cel puțin trei zile de izolare completă față de serviciile de bază — electricitate, aprovizionare cu apă, sisteme de plată electronică. Scenariile avute în vedere de autorități includ conflicte armate, avarierea infrastructurii critice și alte crize majore care ar putea lovi fără avertisment.
Suedia a trimis broșuri de supraviețuire la cinci milioane de gospodării
Unul dintre exemplele cele mai concrete vine din Suedia, unde autoritățile au luat o decizie fără precedent în perioada postbelică: distribuirea către aproximativ cinci milioane de gospodării a unei broșuri de 32 de pagini intitulată „În caz de criză sau război". Documentul nu se limitează la sfaturi vagi, ci conține recomandări practice despre cum trebuie să reacționeze cetățenii în cazul unui atac militar sau al avarierii infrastructurii critice, instrucțiuni de prim ajutor, indicații despre sursele de informații credibile în timp de criză și recomandări specifice privind comportamentul în cazul unui incident nuclear. Autoritățile suedeze au ținut să precizeze că scopul acestei inițiative nu este de a semăna panică, ci de a stimula pregătirea individuală responsabilă.
Bruxellesul intră în joc cu o strategie oficială de pregătire
Pe 26 martie, Comisia Europeană a prezentat o strategie oficială de pregătire, menită să crească reziliența populației europene în fața unor crize de amploare, inclusiv a conflictelor armate. Printre recomandările cuprinse în acest document figurează explicit constituirea unor rezerve de apă și alimente pentru cel puțin trei zile. Franța se aliniază și ea acestei tendințe, pregătind un ghid național cu recomandări similare, care urmează să fie distribuit populației înainte de începutul verii.
Război în Ucraina, ziua 1471. Slovacia reaprinde disputa legată de conducta Drujba.
Ce ar trebui să ai acasă: kitul de supraviețuire recomandat de autorități
Deși fiecare țară vine cu propriile nuanțe, există un nucleu comun de produse pe care autoritățile europene îl regăsesc în aproape toate ghidurile de pregătire pentru urgențe:
- cel puțin doi litri de apă pe persoană pe zi, exclusiv pentru consum
- alimente conservate care nu necesită gătire sau refrigerare
- bani în numerar, pentru situațiile în care sistemele electronice de plată nu funcționează
- lanternă și radio cu baterii
- trusă de prim ajutor
- surse alternative de încălzire
- copii ale documentelor importante
- articole esențiale precum tablete de iod, bandă adezivă și încărcătoare pentru telefoane
Autoritățile suedeze au calculat că o familie formată din patru persoane ar avea nevoie de aproximativ 100 de litri de apă pentru a traversa o săptămână fără nicio aprovizionare externă.
Modelul nordic: pregătirea civilă, parte din strategia națională de apărare
În statele nordice, această preocupare pentru reziliența populației nu este o reacție de moment, ci face parte dintr-o filozofie de securitate națională construită în decenii. Suedia o integrează în conceptul de „apărare totală", un sistem în care instituțiile statului, sectorul privat și societatea civilă funcționează ca un organism unitar pentru a menține țara funcțională în situații de criză. Finlanda aplică un model înrudit, denumit „securitate completă", care nu se limitează la riscurile militare clasice, ci înglobează și amenințări precum atacurile cibernetice, dezastrele naturale sau colapsul unor sectoare critice de infrastructură.
„Indiferent dacă vă pregătiți pentru război sau pentru o altă criză, în practică măsurile de bază pe care le luați la nivel individual vor fi în mare parte aceleași", a declarat Petteri Korvala, secretarul general al Comitetului de Securitate din Finlanda.
Germania construiește adăposturi, Polonia instruiește toți bărbații
Recalibrarea strategică a Europei în fața noilor realități geopolitice merge însă dincolo de sfaturi despre conserve și lanterne. Mai multe guverne europene analizează în prezent reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar Germania discută planuri concrete pentru construirea unor noi adăposturi civile. În Polonia, premierul Donald Tusk a anunțat un program ambițios prin care toți bărbații din țară ar urma să beneficieze de o formă de instruire militară.
Mesajul care răzbate din toate aceste inițiative este unul pe care Europa nu l-a mai transmis atât de direct de la sfârșitul Războiului Rece: în cazul unei crize majore, statul nu va putea rezolva imediat toate problemele, iar cetățenii trebuie să fie pregătiți să se descurce singuri în primele zile critice.