Alianța PSD-ALDE plusează în ultimele săptămâni cu promisiuni fără număr, prin care speră să "cumpere" societatea să închidă ochii la "mitralierea justiției", adevărata miză a actualei guvernări.

Pensia netă va ajunge la 4.256 lei în 2021, de la nivelul de 1.500 lei în 2016, a anunţat în weekend liderul PSD, Liviu Dragnea, anunţând o accelerare accentuată a creşterii prognozate în Programul de Guvernare. Economiştii spun că oricât de seducătoare ar fi aceste promisiuni pentru pensionari, ele nu pot fi susţinute financiar.

„Să vă prezint câteva evoluţii: 2016 - punctul de pensie 871,1, în 2017- 1000 de lei, în 2018 l-am dus la 1100 de lei. 2019 - 1265 de lei, creştere 45,2%, 2020 - 1775, mai mult decât dublu decât 2016. Asta aducem în plus în acest mandat. Pensia minimă va fi de 775 de lei din 2020. Noi la legea asta am lucrat foarte mult, era gata mai demult, dar am zis să facem simulări. O pensie brută de 1500 de lei în 2016, net lua 1.399 de lei, în 2020 va avea 3.049 de lei brut şi net 2944, va fi o creştere de 110% faţă de 2016. În 2021, cu formula din noua lege, brut va fi 4507 lei, 4256 lei net", a declarat liderul PSD.

Anunţul lui Liviu Dragnea pare însă absolut incredibil pentru economişti. „Nu este posibil aşa ceva! Cred că este o neînţelegere. Poate s-a referit la altceva. În 2-3 ani să triplezi pensia?! Nu e posibil! Oricât de populist ar fi, nu poate să spună că triplează pensiile. M-am uitat în Programul de Guvernare. În 2020, punctul de pensie ar urma să fie majorat la 1.400 lei, nu 1.775", a declarat pentru „Adevărul" Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Sacul de promisiuni al PSD este fără fund: Începe autostrada Comarnic-Brașov!

La rândul său, Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice, a avertizat că o astfel de iniţiativă va aduce un deficit foarte greu de ţinut sub control.

"Sistemul actual public de pensii este falimentar. Dovada este deficitul său în creştere, principala componentă a deficitului public, pentru care statul se împrumută constant (şi în creştere). Din considerente electorale, politicienii refuză să recunoască acest faliment, să încurajeze soluţiile alternative (Pilonul 2, Pilonul 3 de pensii private) şi pompează masiv resurse în acest sistem generator de deficite. Falimentul sistemului public de pensii provine din, cel puţin, următoarele direcţii: pensiile speciale (tot mai multe categorii beneficiază de pensii speciale care nu au nicio contribuţie în spate); pensiile ocupaţionale (pensii mari care se acordă la o vârstă mult mai redusă - 45 ani pentru militari); natalitatea scăzută; migraţia sau veniturile mici. Astfel de promisiuni nu rezolvă niciuna dintre aceste probleme. Nu reformează sistemul, dimpotrivă. Ne furăm singuri căciula", a spus economistul.