Două medicamente banale care nu trebuie luate niciodată împreună. Ce semnal de alarma trag specialiștii
Cercetătorii au descoperit că amestecul de ibuprofen și paracetamol poate ajuta supermicrobii să reziste la antibiotice, lăsând oamenii expuși infecțiilor tot mai greu de tratat.
Pastilele obișnuite, luate adesea pentru dureri de cap, febră și dureri cotidiene, ar declanșa mutații bacteriene periculoase atunci când sunt folosite împreună cu antibioticul ciprofloxacin, frecvent utilizat pentru tratarea infecțiilor urinare, potrivit The Sun.
Cercetătorii australieni au testat medicamentele pe E. coli și au descoperit că acestea au făcut ca bacteria să devină nu doar rezistentă la ciprofloxacin, ci și la mai multe alte antibiotice care, de obicei, o elimină.
Acest proces, cunoscut sub numele de rezistență la antibiotice (AMR), apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții evoluează în supermicrobi care pot rezista medicamentelor concepute să-i distrugă.
Profesorul Rietie Venter, expert în microbiologie la Universitatea din Australia de Sud și autor principal al studiului, a declarat că studiul de față ne amintește că „trebuie să analizăm cu atenție riscurile folosirii mai multor medicamente”.
„Rezistența la antibiotice nu mai ține doar de antibiotice. Acest studiu este un memento clar că trebuie să analizăm cu atenție riscurile folosirii mai multor medicamente – în special în îngrijirea vârstnicilor, unde rezidenții primesc adesea combinații de tratamente pe termen lung. Asta nu înseamnă că ar trebui să încetăm să folosim aceste medicamente. Dar trebuie să fim mai atenți la modul în care interacționează cu antibioticele, și asta include analiza dincolo de combinațiile de două medicamente”, a explicat acesta.
Pentru studiu, publicat în jurnalul Antimicrobials and Resistance, oamenii de știință au analizat efectele a nouă tipuri de medicamente utilizate în căminele de bătrâni împreună cu ciprofloxacinul, inclusiv somnifere și decongestionante.
În testele de laborator, ibuprofenul și paracetamolul s-au dovedit a fi cei mai problematici, declanșând cele mai multe mutații genetice și permițând bacteriilor să se dezvolte mai rapid și să devină extrem de rezistente, a explicat profesorul Rietie.