Declarațiile rezistului Moșteanu despre DGIA stârnesc îngrijorare la Ambasada SUA și nasc temeri privind relația strategică
O serie de declarații recente ale ministrului USR al Apărării, Dragoș Moșteanu, referitoare la Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), au provocat îngrijorare în rândul oficialilor americani. Potrivit unor surse din presă, motivul îl reprezintă comunicările contradictorii ale autorităților române privind participarea unor rezerviști ai MApN la misiuni private în Republica Democrată Congo, sub comanda mercenarului Horațiu Potra. Arhitectura afirmațiilor lui Moșteanu merge dincolo de o simplă dispută politică: el acuză DGIA și, implicit, Ministerul Apărării, sugerând disfuncționalități în zona de securitate. Prin aceste afirmații, România apare ca stat vulnerabil, cu instituții militare în criză de credibilitate. Demersul nostru arată nu doar conflictul verbal, ci și riscul real de decredibilizare a apărării naționale, inclusiv în fața partenerilor externi.
Într-un interviu recent, ministrul Ionuț Moșteanu a fost întrebat despre posibila implicare a DGIA în plecarea acestor rezerviști în misiuni private, iar răspunsul său a fost că:
“O să aflu dacă au ştiut şi dacă au fost implicaţi. Iar cei care au ştiut şi au fost implicaţi nu o să mai fie acolo!”
Această formulare pare să fi stârnit nedumerirea și îngrijorarea oficialilor americani din Ambasada de la București, care și-au informat urgent superiorii de la Washington, scrie DeFapt. În urma acestui schimb de informații, li s-a cerut să verifice dacă operațiunile din teren ale DGIA sunt afectate de aparenta instabilitate instituțională din Ministerul român al Apărării.
Riscuri strategice și vulnerabilități informaționale
Reacția părții americane este considerată justificată și de faptul că, înainte cu aproximativ două luni și jumătate ca Moșteanu să fie numit în fruntea MApN, ministerul făcuse deja publice rezultatele unor verificări demarate în februarie.
“466 de militari rezerviști care provin din Ministerul Apărării Naționale au semnat, după trecerea în rezervă, contracte pe diferite perioade cu companii de securitate care au activat în R.D. Congo. Acești militari au trecut în rezervă la limita de vârstă, prin demisie sau din motive medicale", transmitea MApN la vremea respectivă.
Un alt motiv de îngrijorare la Washington este legat de riscul ca astfel de declarații publice ambigue să fie folosite ca muniție în războiul hibrid dus de Moscova în Europa, în special în Moldova și România, țări vecine cu Ucraina.
Potrivit aceleiași surse, ministrul Ionuț Moșteanu nu a oferit un răspuns clar privind o eventuală schimbare la conducerea Direcției Generale de Informații a Armatei.
Consiliul European a adoptat regulamentul SAFE. Cum arată planul de 150 de miliarde de euro de consolidare a apărării Europei
Consiliul European (CE) a adoptat, la sfârșitul lunii mai, regulamentul prin care poate fi pus în aplicare instrumentul „Acțiune în domeniul securității pentru Europa” (SAFE).
„Acesta este un instrument fără precedent care ne va stimula capacitățile de apărare și ne va sprijini industria de apărare. Cu cât investim mai mult în securitatea și apărarea noastră, cu atât îi descurajăm mai bine pe cei care ne doresc răul”, a declarat Adam Szłapka, ministrul polonez pentru Uniunea Europeană
Programul va finanța investiții urgente și la scară largă în baza industrială și tehnologică de apărare europeană.
Potrivit ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu, România va beneficia de 16,68 de miliarde de euro prin noul program european Security Action for Europe (SAFE), a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru, după Polonia.
Regulamentul SAFE – articole relevante
Articolul 7 – Cererea de asistență financiară și planul european de investiții în industria de apărare
Statele membre care doresc să beneficieze de sprijin în cadrul SAFE trebuie să transmită Comisiei o cerere, însoțită de un plan european de investiții în industria de apărare. Acest plan trebuie să fie bine motivat și documentat, incluzând: descrierea produselor și capacităților vizate, activitățile planificate, estimări financiare, calendar de implementare și măsuri pentru respectarea cerințelor de eligibilitate.
Articolul 8 – Decizia Comisiei
Comisia Europeană evaluează planurile transmise de statele membre și emite o decizie de implementare. Aceasta stabilește suma sprijinului financiar (împrumut), condițiile de acordare, eventuala pre-finanțare, calendarul de plăți și obligațiile de raportare și control.
Articolul 11 – Pre-finanțarea
Statele membre pot solicita o pre-finanțare de până la 15% din sprijinul financiar aprobat, în baza deciziei Comisiei. Această sumă se acordă pentru a facilita demararea rapidă a proiectelor eligibile.
Articolul 16 – Condițiile de eligibilitate
Pentru a fi eligibile în cadrul SAFE, achizițiile trebuie să fie realizate în cooperare între mai multe state membre, să respecte regula de minimum 65% conținut european, să se încadreze în domeniile prioritare (IAMD, muniții, UAV, ISR etc.) și să urmeze normele europene și naționale privind achizițiile publice din domeniul apărării și securității.