"Vă contactăm noi" este replica pe care o aud tot mai mulți șomeri de peste 40 de ani
„Mai am 15 ani până la pensie și nu mă mai angajează nimeni...” Aceasta este povestea a mai mult de 28% dintre șomerii români. Trecuți de prima tinerețe, mulți se confruntă cu șomajul într-o perioadă în care s-ar aștepta ca valoarea, experiența și priceperea deprinsă de-a lungul anilor să le fie răsplătite. Conform ANOFM, la finalul anului 2015, 56,56% dintre șomerii României aveau peste 40 de ani.
Cum se explică aceste cifre? Societatea funcționează pe bază de stereotipuri și prejudecăți. Ar fi mult prea simplu, însă, să fie doar atât. Societatea discriminează, nedreptățește, pune la zid fără drept de apel. Pe de o parte se consideră că o persoană este aptă de muncă până la 65 de ani, vârsta de pensionare pentru bărbați în România și în majoritatea statelor europene, iar pe de altă parte, atunci când se fac angajări, companiile resping candidații peste 40-50 de ani fără a le mai testa calitățile. Ascunzându-se în spatele unor cuvinte precum lipsa de entuziasm, dexteritate sau rapiditate, angajatorul dă voit cu piciorul unei persoane experimentate, loiale și chibzuite.
În condițiile în care găsirea unui loc de muncă nou este un demers laborios pentru oricine, acesta devine cu atât mai dificil pentru cei ai căror competitori sunt cu 15-20 de ani mai tineri, mulți angajatori privind vârsta mai înaintată ca pe un punct slab. Prin urmare, cei aflați la vârsta a doua se confruntă cu situații discriminatorii reale legate de serviciu - sunt forțati să se pensioneze mai devreme, le este refuzată formarea profesională pe motiv că nu reprezintă o investiție pe termen lung sau nu mai sunt reangajați dacă rămân fără locul de muncă.
Principalele probleme cu care se confruntă persoanele vârstnice în România sunt legate de reticenţa societăţii de a le percepe drept resursă culturală şi profesională reală. Faptul că România nu acordă importanţa cuvenită îmbătrânirii active reduce dramatic șansele persoanelor vârstnice la un tratament corect. În plus, personele de peste 50 de ani sunt cele mai afectate de șomaj și se confruntă cel mai adesea cu accesul redus pe piața muncii.
În ciuda stereotipurilor negative, studii efectuate la nivel european evidenţiază aceeaşi concluzie: putem lucra eficient la orice vârstă! Condiţia necesară în acest sens este ca angajatorii să realizeze strategii care să gestioneze înaintarea în vârstă a salariaţilor, să menţină o bună calitate a vieţii la locul de muncă, să dezvolte condiții de muncă astfel încât să permită tuturor salariaţilor să fie competitivi şi sănătoşi. Companiile care înțeleg ideea îmbătrânirii active și principiul șanselor egale pe tot parcursul vieții şi care acționează în acest sens vor avea de câştigat, construind o cultură organizațională care valorizează potențialul și expertiza angajaților.
Legislația românească interzice discriminarea pe criterul vârstă în domeniul muncii. Coaliția anti-discriminare oferă consiliere juridică online în mod gratuit tuturor celor discriminați și încurajează sesizarea online a cazurilor de discriminare pe portalul antidiscriminare.ro. Coaliția anti-discriminare te ajută să identifici autoritățile publice către care poți reclama nedreptatea cu care te confrunți și te sfătuiește asupra modului în care poți acţiona pentru a-ți apăra drepturile și demnitatea.
Discriminarea se plătește cu amendă de la 1.000 lei la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică sau cu amendă de la 2.000 lei la 100.000 lei, dacă vizează un grup de persoane sau o comunitate (conform art. 26 alin. 1 din Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată).