CSM nu vrea Legea securităţii cibernetice în forma actuală
CSM nu este de acord cu legea securităţii cibernetice, cunoscută şi sub numele de Legea Big Brother, cea care permite accesul serviciilor de informaţii la datele stocate de furnizorii de internet şi telefonie. Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii sunt nemulţumiţi că nu au fost consultaţi cu privire la acest document.
Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt de acord cu promulgarea Legii securităţii cibernetice în forma actuală, ei cerând să fie consultaţi pe tema proiectului.
"Cu privire la legea securitatii cibernetice noi am gasit de cuviinta sa dezbatem intr-un grup de lucru in ce măsura avem posibilitatea sa intervenim in faza in care e aceasta procedura. Noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca inainte de promulgare, CSM sa aiba un cuvânt de spus", a declarat preşedintele CSM, Marius Tudose.
Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice, scrie Mediafax.
"Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie", a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea "Big Brother".
Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.
El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţia de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.
Legea 82/2012, cunoscută drept legea "Big Brother", prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea "Big Brother" este neconstituţională.
În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.