Comoara ignorată: România are 160 de localități cu resurse terapeutice, dar investește doar în câteva
România se află pe harta Europei cu unele dintre cele mai bogate resurse balneare: peste 3.500 de lacuri terapeutice, mai mult de 1.300 de izvoare minerale și nu mai puțin de 160 de localități cu factori naturali de tratament. Cu toate acestea, turismul balnear reprezintă doar 7,5% din piața turistică locală, un procent surprinzător de mic pentru un asemenea capital natural.
Doar 38 de localități au obținut statutul oficial de stațiuni balneare, iar investițiile se concentrează în 5–6 destinații consacrate. Restul zonelor, deși au resurse excepționale, rămân în paragină, fără infrastructură, promovare sau interes din partea investitorilor.
Potențialul României, în ruine
România deține o treime din potențialul balneoclimateric al întregului continent. Apele minerale, nămolurile, gazele terapeutice, microclimatele și mofetele sunt resurse de o valoare inestimabilă, care ar putea atrage miliarde de euro și sute de mii de turiști. În trecut, aceste locuri erau preferate de împărați și împărătese din întreaga Europă, dar astăzi multe dintre ele sunt aproape invizibile pe harta turismului.
În timp ce țări precum Ungaria sau Cehia au transformat turismul de sănătate într-o industrie națională, România rămâne blocată într-o lipsă de strategie economică.
Investiții concentrate în câteva stațiuni
Dincolo de numărul redus al stațiunilor recunoscute, și mai puține beneficiază de investiții reale. Băile Felix, Sovata, Eforie Nord, Călimănești-Căciulata sunt printre puținele destinații care atrag proiecte de dezvoltare. În rest, infrastructura este învechită, hotelurile abia se mai țin în picioare, iar modernizările sunt rare.
Ministerul Economiei a lansat recent prima hartă oficială a stațiunilor balneare și 12 ghiduri dedicate afecțiunilor ce pot fi ameliorate prin tratamente naturale. Este un pas important pentru promovare, dar insuficient. Dezvoltarea reală depinde de investiții în infrastructură, parteneriate public-privat și utilizarea fondurilor europene.
„Perlele” uitate ale României
Localități precum Slănic Prahova, Buziaș, Moneasa, Govora, Bilbor, Praid sau Horezu sunt exemple de „perle” neglijate. Fără o strategie coerentă, ele rămân doar nume pe o listă a oportunităților ratate, în timp ce potențialul lor ar putea transforma România într-un motor economic regional, cu turism de sănătate activ pe tot parcursul anului.
Cât costă distracția pe pârtie în 2025. Prețurile din Poiana Brașov te lasă fără suflare