MENIU

Ce păsări migratoare nu mai pot fi vânate în România. Decizia luată, în premieră, de justiție

<p>Cioc&acirc;rlia de c&acirc;mp Foto: SOR/Răzvan Zinică</p>
<p>Cioc&acirc;rlia de c&acirc;mp&nbsp; Foto: SOR/Emil Todorov</p>
<p>Rața cu cap negru Foto: SOR/Emil Todorov</p>
<p>Rața sunătoare&nbsp; Foto: SOR/Denis Diaconescu</p>
<p>Sturzul viilor Foto: SOR/Răzvan Zinică</p>

Ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu cap negru și rața sunătoare nu mai pot fi vânate în sezonul 2019-2020. Jumătate de milion de ciocârlii ar fi fost ucise până în primăvara anului viitor după ce Guvernul a dat undă verde pentru vânarea lor. 

Ordinul care prevedea „recoltarea” a 439.000 de ciocârlii a fost suspendat de instanță.  

Curtea de Apel Brașov a decis, joi, 24 octombrie, oprirea vânătorii la ciocârlia de câmp și la alte trei specii de pasăre în sezonul 2019-2020, ca urmare a acțiunii în instanță deschise de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor, a anunțat Societatea Ornitologică Română (SOR), într un comunicat de presă.

Decizia este executorie, așa că, din 24 octombrie 2019, niciun vânător nu mai are dreptul să împuște vreo pasăre aparținând speciilor: ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rață cu capul negru sau rață sunătoare. Toate aceste activități devin acțiuni de braconaj”, precizează SOR.

România este una din ultimele țări din Uniunea Europeană care mai permite împușcarea ciocârliei de câmp, deși nu are tradiție în vânătoarea de păsări cântătoare. În România, vânarea ciocârliilor a fost interzisă până în 1996, de când a fost permisă, iar din 2015, după o campanie a Societăţii Ornitologice Române, au scăzut cotele de vânătoare. 

Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a aprobat, în luna mai 2019, împușcarea a 440.000 de ciocârlii în România, în sezonul de vânătoare mai 2019-mai 2020. Specialistii au facut atunci apel pentru salvarea pasarilor, iar in acest sens a fost creata si o petitie.

Păsările sunt vânate pentru limba lor, folosită la diverse preparate gastronomice de lux. Ciocârlia de câmp este o specie dorită de vânătorii străini, majoritatea italieni, și a fost introdusă pe lista păsărilor care se vânează în 1996. În 2006, specia redevine protejată, dar numai pentru un an. În 2015, în urma unei alte campanii a SOR și a organizațiilor din Coaliția Natura 2000, cotele de vânătoare au fost înjumătățite.

Potrivit SOR, Poliția Română prinde, an de an, grupuri mai mari sau mai mici de turiști italieni care braconează specii protejate și susțin că vânează ciocârlie. Pe traseul România-Ungaria deja sunt celebre transporturile de păsări braconate care părăsesc România, iar în ultimii ani astfel de transporturi au fost interceptate în Slovenia și Croația.

În Uniunea Europeană, ciocârlia de câmp se mai vânează doar în şase ţări: Grecia, Italia, Franța, Cipru, Malta și România. În restul țărilor este interzisă vânarea ciocârliei din cauza declinului puternic al speciei generat de intensificarea agriculturii din ultimii 25 ani. 

Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor a atacat celebrul ordin de ministru care permitea vânarea a peste 439.000 de ciocârlii în acest sezon de vânătoare (2019-2020). Prin Hotărârea nr. 105/2019, pronunțată pe 24.10.2019, în dosarul cu nr. 502/64/2019, Curtea de Apel Brașov a admis acțiunea introdusă de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor și a suspendat executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 673/2019. Prin acest ordin au fost stabilite cotele de recoltă (vânătoare) la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare.  

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel nu este definitivă, dar este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 5 zile de la comunicarea motivării, însă declararea recursului nu este suspensivă de executare, adică nu întrerupe executarea Hotărârii nr. 105/2019.