Ce este „Long Covid”, când și cum apare, care sunt simptomele și ce persoane sunt mai predispuse
Long Covid (Covid prelungit) este o afecțiune care implică simptome persistente timp de câteva săptămâni, uneori chiar și luni după infectarea inițială cu SARS-CoV-2, scrie publicația online healthline.com. Oboseala, dificultatea în respirație, durerea în piept, pierderea mirosului și „ceața creierului” sunt unele dintre simptomele cel mai frecvent raportate.
Această afecțiune nu se limitează la persoanele care au avut COVID-19 sever. Poate apărea și la cei care au avut inițial simptome ușoare, inclusiv la copii și adolescenți.
Cauza exactă a COVID prelungit – și de ce unii oameni pot prezenta un risc mai mare de a-l dezvolta – nu este cunoscută.
Au fost prezentate mai multe explicații posibile pentru această afecțiune, inclusiv un răspuns imun exagerat, inflamație continuă, leziuni celulare și efecte fiziologice ale bolilor severe.
Patru factori majori care declanșează „long Covid”
În plus, un studiu recent a identificat 4 factori potențial implicați în cauzarea COVID îndelungată - diabetul de tip 2, reactivarea virusului Epstein-Barr în organism, prezența anticorpilor care atacă în mod eronat celulele unei persoane și prezența ARN-ului coronavirusului în organism.
Doctorul Mahmoud A. Ghannoum, director al Centrului de Micologie Medicală de la Centrul Medical Universitar din Cleveland, a declarat că cercetările anterioare - cum ar fi un studiu publicat anul trecut, au legat, de asemenea, microbiomul intestinal de severitatea COVID-19.
În aceste studii, pacienții cu COVID-19 mai sever tind să aibă o diversitate microbiană scăzută în intestine, a spus el.
În plus, medicul a spus că au adesea o reducere a microbilor benefici care ajută la susținerea sistemului imunitar și o creștere a microbilor patogeni, cei care „provoacă probleme”.
„Ceea ce a făcut acest nou studiu este să extindă această observație pentru a spune că modificările în compoziția microbiomului ar putea afecta modul în care răspundem pe termen lung după COVID-19”, a spus Ghannoum, de asemenea, profesor de dermatologie și patologie. la Case Western Reserve University School of Medicine.
În noul studiu, cercetătorii din Hong Kong au analizat nu numai legătura dintre microbiomul intestinal și simptomele de lungă durată COVID, ci și legătura cu tipurile de simptome pe care le-au experimentat oamenii și severitatea bolii lor inițiale.
Studiul a inclus 106 persoane care au fost spitalizate cu COVID-19. Majoritatea acestora au avut o variantă ușoară până la moderată, deși unii au avut COVID-19 mai sever.
Cercetătorii au întrebat oamenii la 3 și 6 luni după boala inițială dacă au simptome de COVID-19. Peste 80% au spus da în ambele momente.
Care sunt cele mai frecvente simptome
Oboseala, memoria slabă, căderea părului, anxietatea și dificultatea de a dormi au fost cele mai frecvente simptome raportate de oamenii la 6 luni.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, microbiomul intestinal a 68 dintre aceștia folosind mostre de scaun. 50 dintre acești oameni au avut simptome de lungă durată COVID.
Unii dintre cei 68 de persoane au finalizat, de asemenea, un test de mers de 6 minute la vizita de 6 luni pentru a le evalua capacitatea aerobă și rezistența.
La 6 luni, nu au existat diferențe semnificative în ceea ce privește alți factori care ar putea afecta microbiomul, cum ar fi vârsta, sexul, condițiile de sănătate, utilizarea de antibiotice sau medicamente antivirale și severitatea COVID-19, între persoanele cu și fără COVID de lungă durată.
În plus, pentru comparație, cercetătorii au recrutat 68 de pacienți care nu au avut o infecție cu coronavirus. Ei au analizat microbiomul intestinal pentru unii dintre acești indivizi.
Doctorul David Strain, președintele BMA Board of Science, a declarat că studiul a fost interesant, dar sunt necesare mai multe alte asemenea pentru a confirma dacă aceste constatări s-ar aplica altor grupuri.
Legătură între boală și bacteriile din intestin
„Această constatare este în concordanță cu mai multe ipoteze existente conform cărora COVID-ul îndelungat poate fi asociat cu o cantitate mică de virus rezidual în țesutul imuno-privilegiat (adică, regiunile corpului, cum ar fi intestinul, că protecția anticorpilor noștri nu o face, deci nu ajunge),” a spus Strain.
„Este important să clarificăm faptul că există unele confuzii substanțiale în acest studiu”, a adăugat el. „Studiul este efectuat pe populația din Hong Kong, care are o dietă semnificativ diferită de cea a populației din Europa și s-a demonstrat că existe diferențe substanțiale în speciile de bacterii dominante intestinale dominante.”