Cât câștigă, de fapt, un călugăr sau o măicuță în România. Salariile din spatele zidurilor de mănăstire, un sistem pe care puțini îl cunosc
România numără în prezent aproximativ 10.000 de persoane care și-au ales ca drum în viață viața monahală, îmbrăcând haina de călugăr sau măicuță. Deși vocația lor este departe de logica financiară a lumii laice, existența lor se intersectează inevitabil cu realitățile unui sistem de salarizare, contribuții sociale și drepturi de pensie, un mecanism despre care puțini dintre cei din afara zidurilor mănăstirilor au cunoștință.
O meserie care cere renunțare totală
Nu oricine poate îmbrăca haina monahală. Alegerea acestui drum presupune renunțarea la plăcerile lumești, conviețuirea permanentă în cadrul unei comunități și angajamentul față de o viață cât mai curată din punct de vedere spiritual. Programul zilnic include muncă fizică, iar spațiul de viață este cel al mănăstirii, fără posibilitatea de a evada în lumea din afara acesteia. Scopul declarat al celor care aleg această cale nu este acumularea de avere, ci apropierea de credință.
Viață în mănăstire: reguli stricte și muncă zilnică
Puțini ar putea face pasul către o asemenea viață. Renunțarea la plăcerile trupești, traiul în comunitate și respectarea unor reguli severe sunt doar o parte din realitatea de zi cu zi. Programul presupune muncă fizică, activități gospodărești și implicare constantă în viața obștii.
În plan financiar, însă, lucrurile sunt mai nuanțate decât par la prima vedere.
Jumătate din salariu rămâne la mănăstire
Pentru a beneficia de pensie, orice măicuță sau călugăr trebuie să vireze jumătate din salariu către casieria mănăstirii. Sumele astfel strânse sunt utilizate pentru cheltuielile comunității monahale.
Există numeroase situații în care monahii aleg să doneze integral venitul obținut. În aceste cazuri, reprezentanții instituției bisericești au responsabilitatea de a asigura toate cele necesare traiului zilnic al unei măicuțe sau al unui călugăr.
În ceea ce privește nivelul veniturilor, cele două categorii de monahi primesc lunar sume care depășesc cu foarte puțin salariul minim pe economie.
Postul Paștelui, între credință, revoltă și scumpiri. Alimentele de post - un lux
Ce sume plătește Administrația Patriarhală
La nivelul Patriarhia Română, contribuțiile totale aferente salariilor personalului din cadrul Administrației patriarhale ajung la 556.472 de lei pe lună. În același timp, instituția virează la bugetul de stat, prin impozite pe salarii, contribuții sociale și asigurări de sănătate, suma de 575.087 de lei.
În structura clericală există aproximativ 14.000 de preoți și diaconi. Dintre aceștia, peste 1.000 își obțin veniturile exclusiv din fondurile proprii ale lăcașelor de cult aflate la nivelul BOR.
Situația personalului neclerical este diferită. Dintr-un total de 17.000 de angajați, doar 1.500 sunt remunerați integral de Biserică.
Cât câștigă Patriarhul și preoții în 2026
În anul 2017, fostul ministru al Muncii anunța că, potrivit grilei de salarizare, venitul Patriarhului este echivalent cu cel al unui ministru din Guvernul României. Salariul ajunge la 14.500 de lei brut lunar în cazul lui Patriarhul Daniel.
În ceea ce privește veniturile din parohii, un preot debutant cu studii medii încasează 3.550 de lei lunar. Dacă are studii superioare, salariul ajunge la aproximativ 3.700 de lei.
Pentru un preot cu studii superioare, gradul I, salariul de bază este de 4.000 de lei. Un preot de grad II primește 3.900 de lei pe lună.
Astfel arată, în cifre oficiale, veniturile celor care aleg să își dedice viața credinței, fie că vorbim despre măicuțe, călugări sau preoți.