Buletinul electronic devine superputere digitală. Cum pot semna românii documente instant

Pașii pentru semnătura digitală

Procesul este simplu și poate fi realizat în câțiva pași. În primul rând, utilizatorii trebuie să instaleze aplicația ROeID pe telefon. Apoi, urmează înregistrarea în aplicație, utilizând cartea de identitate electronică.

După ce documentul PDF este încărcat în aplicație, utilizatorul introduce codul CAN, care se află în colțul din dreapta jos al cărții de identitate, și PIN-ul de șase cifre pentru autorizare. În final, cartea de identitate se apropie de telefonul cu NFC activat, iar documentul este semnat electronic cu certificatul digital de pe cip.

Valoarea juridică a semnăturii

Semnătura obținută prin această metodă are valoare legală deplină, conform Legii nr. 214/2024, care reglementează condițiile de utilizare a semnăturii electronice avansate. Aceasta înseamnă că documentele semnate cu buletinul electronic sunt recunoscute oficial și pot fi utilizate în relația cu autoritățile sau în tranzacții oficiale.

Escrocheria care bagă românii în datorii fără să știe: cum ajungi să plătești credite pe care nu le-ai făcut

Noua facilitate vine ca o soluție modernă pentru digitalizarea serviciilor publice, oferind românilor un mod rapid, sigur și legal de a semna documente fără hârtie.

Efecte juridice în funcție de tipul de semnătură electronică, conform legii

(1) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică calificată este echivalent, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu un înscris sub semnătură privată, în condițiile art. 25 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014. Semnătura electronică calificată produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă.
 
(2) Documentul electronic emis de o autoritate sau instituție publică ori de o persoană care acționează în exercitarea și în limitele atribuțiilor sale de putere publică, semnat cu o semnătură electronică calificată sau având aplicat un sigiliu electronic calificat, este asimilat unui înscris autentic.

(3) În cazul în care legea cere forma scrisă ca o condiție de valabilitate a unui act juridic, documentul electronic îndeplinește această cerință dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată sau cu o semnătură electronică avansată care, în condițiile prezentei legi, produce aceleași efecte ca semnătura olografă.

(4) În cazul în care legea cere forma scrisă ca o condiție de probă a unui act juridic, documentul electronic îndeplinește această cerință dacă a fost semnat cu o semnătură electronică calificată, o semnătură electronică avansată sau o semnătură electronică simplă, în condițiile alin. (9).

(5) Documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansată produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă în oricare dintre următoarele cazuri:

a) actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau instituție publică din România ori de un prestator calificat de servicii de încredere;

b) documentul electronic este recunoscut de persoana împotriva căreia este invocat, iar această recunoaștere poate rezulta și din faptul neechivoc că persoana care contestă semnătura electronică avansată a executat, în tot sau în parte, obligațiile născute din documentul electronic;

c) părțile au convenit în mod expres, printr-un înscris separat, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată, să confere semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe. Prin același înscris, părțile confirmă că au înțeles riscurile și sarcina probei privind semnătura electronică avansată.

În raporturile juridice în care ambele părți sunt profesioniști în sensul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înscrisul separat poate fi semnat și cu semnătură electronică avansată.

Buletinul electronic complică lucrurile. Românii sunt obligați să poarte o adeverință obligatorie cu ei