Bogații lumii au pierdut 114 miliarde dolari într-o zi. Ce urmează după cutremurul de la burse
Cutremurul de la burse a adus pierderi financiare masive celor mai bogați oameni ai lumii. Analiștii sunt deocamdată optimiști și consideră că scăderea spectaculoasă a indicilor bursieri este explicabilă și nu anunță un șoc mai mare. Există însă și comentatori care fac paralele cu marile crize financiare.
Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut, luni, 114 miliarde dolari, în urma prăbuşirii principalilor indici bursieri de pe Wall Street, după ce optimismul faţă de reducerea impozitelor, care a alimentat câştigurile din ianuarie, a dat naştere la îngrijorări legate de inflaţie, scrie Bloomberg, citat de Mediafax.
Warren Buffett, al treilea cel mai bogat om din lume, a fost cel mai afectat de abrupta scădere, acesta rămânând fără 5,1 miliarde de dolari în conturi, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
Averea CEO-ului Mark Zuckerberg este mai mică acum cu 3,6 miliarde de dolari, al doilea cel mai mare declin. Nici Jeff Bezos nu a rămas neatins: acesta a pierdut 3,3 miliarde dolari.
Pierderile vin după cele de vineri, când au fost şterse 68,5 miliarde de dolari din averea celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.
Ce s-a întâmplat?
Indicele bursier Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq, ceea ce a atras "preocuparea" Preşedinţiei SUA.
Pieţele din Asia au scăzut, din nou marţi, în condiţiile în care investitorii au reacţionat puternic la vestea despre indicele bursei americane Dow Jones.
Şi Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de marţi, în ton cu restul burselor europene, antrenate de căderile de pe piaţa americană şi de pe bursele asiatice.
Indicele BET înregistra o cădere de peste 3% la ora transmierii ştirii, cele 13 companii din componenţa sa fiind pe roşu, cu minusuri de 1 până la 5 procente.
La Londra, indicele FTSE 100 avea o scădere de mai mult de 3%, conform BBC, indicele Stoxx 600 marcând o scădere de 1,56%. Indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu peste 3%, în timp ce CAC 40 din Paris a scăzut cu 3,23%. Indicele FTSE MIB din Italia a scăzut cu 1,64%, în timp ce IBEX 35 din Spania a scăzut cu 1,44%.
Ce urmează?
În această săptămâna se așteaptă decizii ale băncilor centrale privind politica de dobândă monetară din state extrem de diferite geografic și din punctul de vedere al forței economice, precum Brazilia, Polonia, Rusia, Serbia, Australia, Noua Zeelandă și chiar România. Toate aceste decizii ale băncilor centrale interesează investitorii care se așteaptă în unele economii la o creștere a dobânzilor. Tot săptămâna aceasta, sunt așteptate raportările rezultatelor financiare de la mari companii cotate la Burse, comentează RFI Romania.
Intrăm, așadar, dincolo de cifrele scăderii bursiere în teritoriul faptelor și al interpretărilor. În orice caz, analiștii nu sunt încă îngrijorați. Ei pun scăderile burselor pe seama unor corecții normale după o perioadă lungă de timp în care acțiunile au crescut, iar indicii bursieri au ajuns la valori record.
De asemenea, se interpretează și indicatorii economiei americane. La sfârșitul săptămânii trecute, au fost făcute publice datele privind piața muncii în Statele Unite. Rezultatele raportate au fost mai bune decât anticipau specialiștii. Astfel, au fost create 227.000 de locuri de muncă în sectoare neagricole, față de prognozele care indicau o creștere cu numai 175.000 locuri de muncă. De exemplu, numai sectorul serviciilor, care domină economia americană, a creat, luna trecută, 190.000 de noi locuri de muncă. În același timp, salariile au crescut, în ultimele 12 luni, cu 2,9%, cel mai rapid ritm de creștere de la recesiunea din iunie 2009.
Datele pozitive au născut un paradox în rândul specialiștilor. Luând în calcul și reforma fiscală a administrației Trump, analiștii se așteaptă la o creștere a inflației. Iar inflația va însemna dobânzi mai mari.
Analiștii iau în calcul și schimbarea șefului Rezervei Federale americane, care ar putea să aducă o politică monetară mai restrictivă, în sensul creșterii dobânzii la dolar. De altfel, deja banca centrală americană a anunțat că anul acesta are pregătit un calendar de creștere a dobânzii, acțiune care a început deja încă din luna ianuarie.
În plus, au apărut și informații că scăderea piețelor a fost accentuată de roboții de tranzacționare, care sunt de fapt, algoritmi de vânzare a acțiunilor, când titlurile ajung la o anumită cotație.
Roboți sau oameni, cert este că ieri bursele mondiale au suferit o corecție. Fenomenul este în desfășurare. Astăzi și în zilele următoare vom vedea dacă ne aflăm în fața unei tendințe sau am asistat doar la un episod al scăderii burselor.