Blocada impusă de SUA în Strâmtoarea Ormuz tensionează relațiile Washingtonului cu China și India
Blocada impusă de Statele Unite în Strâmtoarea Ormuz nu pune presiune doar pe Iran, ci afectează și echilibrul diplomatic pe care Washingtonul îl menținea cu China și India. Măsura riscă să amplifice tensiunile comerciale și energetice la nivel global.
Aproximativ 98% din exporturile de petrol iranian ajung în China, iar la câteva săptămâni distanță este programat un summit între președintele Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping.
În acest context, campania de „presiune maximă” a administrației americane asupra Teheranului ar putea provoca o nouă criză diplomatică între cele două mari puteri, potrivit CNBC.
Beijing înăsprește tonul
După o perioadă de ezitare, China a adoptat marți o poziție mai dură față de blocada impusă de SUA. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a calificat măsura drept „periculoasă și iresponsabilă”, avertizând că nu face decât să „agraveze tensiunile regionale”.
La o lună de la izbucnirea conflictului, Trump a revenit la retorica familiară, amenințând Beijingul cu tarife vamale de 50% dacă va furniza arme Iranului. China a respins acuzația și a avertizat asupra unor contramăsuri ferme.
India, prinsă între interese economice și presiuni politice
Economia indiană, dependentă de importurile energetice, resimte deja efectele blocadei. India a reluat achizițiile de petrol și gaze iraniene la începutul lunii, după o pauză de șapte ani, beneficiind de o derogare temporară acordată de Washington. Premierul Narendra Modi a discutat recent cu președintele Trump despre tensiunile din Orientul Mijlociu, subliniind că India „susține dezescaladarea și restabilirea păcii cât mai curând”.
China rezistă mai bine, India mai vulnerabilă
China este mai bine pregătită să facă față șocului energetic, datorită stocurilor strategice și surselor diversificate de energie. Potrivit companiei Windward, peste 157 milioane de barili de petrol iranian se aflau pe mare marți, dintre care aproape 98% cu destinația China.
India, în schimb, este mult mai expusă. Fiind al treilea cel mai mare importator de petrol din lume, importurile nete reprezintă 3,5% din PIB, iar stocurile din rezervele naționale acoperă mai puțin de 60 de zile. Situația este și mai fragilă în cazul gazului petrolier lichefiat (GPL), fără rezerve strategice și cu stocuri care ar acoperi doar două-trei săptămâni în caz de blocaj total al importurilor.