Azi e ziua în care s-a născut miliardarul care i-a lăsat României toată averea sa
Pe 9 februarie 1802 s-a născut Emanoil Gojdu, jurist și am politic care s-a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania și din Ungaria. Casa în care s-a născut mai poate fi vizitată și astăzi în Oradea, lângă Biserica cu Lună.
Emanoil Gojdu a urmat cursurile liceale la liceul premonstratens din Oradea şi la cel din Bratislava. Unele surse spun că de fapt E. Gojdu ar fi absolvit liceul nu la Bratislava, ci la Eger, Ungaria, scrie capital.ro.
În anul universitar 1820-1821 Gojdu s-a înscris la cursurile Academiei de Drept din Oradea. Ceilalţi ani de studii i-a făcut la Bratislava şi la Budapesta. După ce a absolvit cursurile Academiei de Drept, s-a stabilit la Budapesta, unde a fost numit practicant la Tabla Regească, conform Enciclopediei României.
Diploma de avocat a obţinut-o la Budapesta, iar mai târziu a luat şi diploma de „notar cambial”. În anul 1824 s-a stabilit la Budapesta ca avocat şi politician.
După o scurta perioadă, E.Gojdu şi-a deschis propriul birou de avocatură şi a devenit faimos pentru pledoariile şi rechizitoriile sale.
În contextul izbucnirii revoluţiei paşoptiste şi în Transilvania (1848), Gojdu a încercat să găsească alături de fruntaşii români din Banat şi Câmpia de Vest, o soluţie care să se potrivească Proclamaţiei de la Blaj, din 3/15 mai 1848. Faţă de românii ardeleni, cei din Banat şi Câmpia de Vest aveau păreri mai moderate, neexcluzând o posibilă colaborare cu maghiarii. Pe 21 mai 1848, în casa lui din Oradea, a redactat proclamaţia „Înştiinţarea către Românii de legea răsăriteană neunită”, prin care de preconiza o mare adunare populară la Timişoara, pentru data de 25 iunie 18488, unde fiecare comitat ar fi trebuit să îşi trimită reprezentanţii. Adunarea nu a avut loc însă niciodată.
Tot în aceeaşi perioadă a redactat „Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat”, prin care se exprima aderenţa la Casa de Habsburg şi se cerea independenţa românilor faţă de Mitropolia sârbească de la Carlovit.