MENIU

VIDEO | Ana Maria Păcuraru, interviu eveniment cu șeful adjunct al NATO, Mircea Geoană: Ce i-a transmis Joe Biden lui Vladimir Putin. Culisele întâlnirii de la Geneva

Foto arhivă

Întâlnirea de la Geneva dintre Joe Biden și Vladimir Putin a fost utilă și va produce efecte pozitive, este de părere secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Într-un interviu acordat în exclusivitate colegei noastre Ana Maria Păcuraru, oficialul a vorbit despre necesitatea colaborării și dialogării între liderii celor două mari puteri.

Poziția alianței nord atlantice cu privire la integritatea teritorială a Ucrainei a fost un alt subiect abordat de Geoană, care susține că NATO nu va acceptă că Europa să devină o zonă a sferelor de influență. Nu în ultimul rând, secretarul general adjunct al NATO a vorbit și despre nevoia de investiții în apărare și securitate, angajament pe care România l-a luat deja în cadrul alianței nord-atlantice.

Ana Maria Păcuraru: Domnule Mircea Geoană, va propun să începem discuția noastră cu un subiect de interes maxim pentru NATO, implicit pentru România. Șeful Alianței, Jens Stoltenberg, spunea zilele tercute că relația cu Rusia e cea mai proastă după încheierea Războiului Rece. Aș echivala această declarație cu cea a președintelui american Ronald Regan, care spunea că în plin Război Rece URSS este imperiul răului. Chiar suntem în ac moment în situația de a avea în față o Rusie mai contondentă decât Uniunea Sovietică?

Mircea Geoană: Trebuie să facem o distincție între ceea ce a fost în Războiul Rece și ceea ce avem acum. Pe vremea aceea există URSS și Pactul de la Varșovia; era America și NATO și aliații săi occidentali. Suntem într-o completă altă situație. În sensul că azi NATO este o alianță de 30 de națiuni, un milliard de oameni, mai mult de jumătate din produsul global brut este produs în țările NATO; 60% din cheltuielile de apărare și forță militară sunt în țările noastre, deci suntem într-o situație complet diferită. Faptul că Federația Rusă a ales deja în urmă cu câțiva ani o cale a confruntării, a agresivității, o cale de a pune presiune nelegală cum a fost cazul ocupării Crimeei asupra vecinilor săi. Este un lucru care ne îngrijorează și luăm măsuri de descurajare și apărare pe măsură acestor acțiuni agresive pe care Federația Rusă le are.

Dar în același timp, este ceea ce spune secretarul general Stoltenberg, ce spunem și noi că alianța. Ce am asistat chiar la Geneva la întâlnirea între Biden și Putin că fiind extrem de fermi și de puternici militar și securitar, asta nu exclude și nevoia de dialog. Numim asta un fel de meniu, de descurajare și apărare și dialog pe de altă parte. Ce a făcut președintele Biden provocând această întâlnire cu Putin a fost exact exemplul a ceea ce facem și noi la NATO. Foarte clar unde lucrurile pe care Federația Rusă le face sunt inacceptabile și unde vom continuă să avem opinii diferite și vom lua măsuri de protecție și de răspuns adecvate, dar pe de altă parte sunt subiecte unde trebuie să colaborăm. Că e vorba de echilibru strategic privind armamentele nucleare, că avem probleme de schimbări climatice, că avem probleme de colaborare cu locuri complexe cum este cazul discuției despre Iran, viitorul Siriei, situația din Libia. Cred că există și asta e diferența mare față de Războiul Rece o capacitate de a fi în competiție și suntem în competitive dar și o capacitate de a colabora și a dialoga.

Chiar în aceste momente când am terminat o întâlnire cu Victoria Nuland, o cunoaștem din precedentele sale funcțiuni oficiale a revenit în adminsitrație; este subsecretarul de stat pentru Afaceri politice. A venit am avut o întâlnire cu dansa și a făcut o informare tuturor aliaților din NATO, după întâlnirea de la Geneva dintre Biden și Puțîn. Așa lucrăm în NATO ; suntem o alianța extrem de puternică. Și de aceea sperăm că și în discuțiile cu Rusia, cu China să avem lucrurile foarte clar spuse, pe de altă parte să lăsăm ușa deschisă pentru dialog și colaborare. Nu dorim un Război Rece din nou! Cu nimeni! Un Război Rece ne-a fost tuturor de ajuns. Suntem într-o poziție de forță, de putere și cred că dialogul este și o formă de exprimare a puterii, nu o slăbiciune.

Ana Maria Păcuraru: Cum ați caracteriza întâlnirea Biden-Putin? A fost un prim pas în comunicarea dintre cei doi sau credeți că s-au luat și decizii importante, nedifuzate public?

Mircea Geoană: A fost un prim contact, nu un prim contact între cei doi pentru că Biden, și Putin au recunscut, este cel mai experimentat lider la nivel mare, pe întreagă planetă. Are peste 40 de ani de experiență în politică. Îl cunsoc de 20 de ani de când eram ambasador la Washington și el era președintele Comisiei de relații externe din Senatul american. Un om cu așa experiență știe foarte bine să calculeze, să dozeze această discuție. A fost un prim contact pe care trebuie să îl salutăm pentru că dialogul face parte din acest mod de a aborda problemele complicate. Nu cred că au luat decizii care să producă imediat un efect.

Cred că au decis că dialogul privind controlul armamentelor de tip nuclear convențional și noile generații de echipamente militare de tipul rachetelor și de dimensiune balistică să continue și acolo va fi la nivel mai tehnic o continuare a discuțiilor de la Geneva. Va fi un început de discuție pe tema atacurilor cibernetice, mai ales cele promovate și de state, dar în cazul ultimilor atacuri și cereri de răscumpărare din partea unor organizații criminale, președintele Biden a fost extrem de explicit cu Putin spunând că este inacceptabil că Federația Rusă să găzduiască pe teritoriul sau fără să ia măsuri, grupuri criminale care produc efecte de atacuri cibernetice, care pun pe butuci infrastructură de natură strategică. Nu poți să lași jumătate din America fără aprovizionare cu petrol și să fie criză în benzinării pentru că tu tolerezi un grup. Nu cred că s-a întâmplat ceva care să ducă la consecințe immediate. E o prima întâlnire. Și după văzând, făcând și verificând. Cred că acesta este modul în care Biden abordează aceste lucruri. Discutăm. Unde ne înțelegem să vedem dacă suntem dispuși. Mi se pare că a fost o întâlnire utilă și cred că pentru noi toți. Președintele Biden a făcut un lucru foarte inteligent. El s-a dus și și-a mobilizat toți aliații Americii la nivel european și global. G7 și alte democrații, India, Japonia, Coreea, Africa. După, a venit la noi la NATO, o organizație foarte puternică. După o întâlnire cu UE și după ce s-a asigurat că toți aliații înțelegem lucurile în același fel s-a dus și a avut o discutir cu Puțîn și cred că este un lcuuru util și produce efecte pozitive.

Ana Maria Păcuraru: Săptămânal continuă acțiunile provocatoare ale Rusiei și mă refer la incursiunile aeriene în Marea Neagră, Marea Nordului și Marea Baltică. Cum apreciați declarația ambasadorului rus la București care cerea că avioanele de la Kogălniceanu să nu mai intercepteze avioanele rusești? Până unde pot merge asemenea solcitari?

Mircea Geoană: N-am urmărit declarația ambasad rus de la Bucursti, dar va spun că din punct de vedere al spațiului aerian aliat suntem o echipa de 30 de națiuni care ne protejăm și controlăm spațiul aerian constant. Facem acest lucru din Spania unde este centrul nostru de supraveghere aeriană la nivelul întregii Europe. Când protejăm spațiul aerian aliat, nu are a face cu ce spune sau crede Federația Rusă. O facem pentru a proteja teritoriul în limite internaționale legale. Dimpotrivă, vedem mult mai multe incursiuni din partea Federației Ruse Și în Nord și la Marea Neagră, Meditaerana. Cred că există și o diplomație tactică. Kogălniceanu și Câmpia Turzii sunt două baze aeriene foarte importante pentru România, NATO, SUA. Nu facem decât să ne protejăm teritoriul. Așa cum cu declarația de la Deveselu pe care Federația Rusă o face în mod repetat. Deveselu nu are niciun fel de valență și capacitate ofensivă. Este un sistem defensiv destinat exclusiv unor eventuale atacuri din spațiul extraeuroatlantic. Nu are de-a face cu Federația Rusă, care continuă din motive tactice și de comunicare să susțînă lucruri care nu sunt valabile.Vreau că toți românii și toți cetățenii să fie extrem de liniștiți că ne facem datoria protejând spațiul aerian, protejând teritoriul și spațiul NATO și o facem cu profesionalism și vigilența.

Ana Maria Păcuraru:„Aș vrea să știu care este poziția NATO privind sprijinul pentru integritatea teritorială în Ucraina și Republica Moldova? Mă gândesc la un eveniment la care NATO a rămas într-o oarecare expectativă, ocuparea Crimeei, dar și la o situație care durează de decenii, prezența trupelor rusești în Transnistria.

Mircea Geoană: Nu suntem în expectativă. Cred că am făcut gesturile pe care trebuia să le facem. Condamnare neechivocă, reconfirmată de fiecare dată cu orice ocazie cu privire că anexarea Crimeeei este un act ilegal și imoral, că nu va niciodată recunsocut. Cei care sunt mai în vârstă, țîn minte, SUA au citit că țările baltice au fost anexate de către URSS și niciodată America sau țările democrate nu au recunoscut acea anexare. A durat foarte mult până ce țările baltice au devenit independente și acum sunt membre NATO. Am luat măsuri de descurajare pe flancul estic atât în zona Poloniei și a țărilor baltice și la Marea Neagră, după ocuparea ilegală a Crimeei. Federația Rusă folosește aceste conflicte înghețate sau crează unele noi pentru a păstra influență și a pune presiune pe vecinii săi. Nato și UE nu vor acceptă revenirea în Europa la perioada sferelor de influență când cineva, oricine ar fi el, poate să dicteze prin forță unei țări independente, direcția pe care țară aia vrea să o aleagă. Vrea Ucraina spre Occident? Ucraina merge către Occident, evident e nevoie de multă reforma în Ucraina, treaba în Moldova, Georgia. Dar niciodată la NATO, în Europa nu vom acceptă că Europa să redevină o zona a sferelor de influență, când cineva poate să dicteze unde merge o țară suverană și independentă.

Ana Maria Păcuraru: Fostul președinte Trump insistă că țările NATO să contribuie financiar la propriile buget al apărării. România a răspuns acestei solicitări și alocă 2% din PUB chelt militare. Nu sunt o povara aceste cheltuieli pentru țară noastră?

Mircea Geoană: Solictarea de a avea o imaprtire mai rațională de cheltuieli de apărare cu aliații noștri americani este mai veche. A început din vremea președintelui Bush, a continuat cu Obama, președintele Trump și acum Biden. La summitul NATO din Țară Galilor, toți aliații au acceptat prin decizie publică că unii mai repede, alții până în 2024, să poată să atingă această țintă de 2%. Uitați-va la întrebările pe care mi le-ați pus! Uitați-va câte probleme de securitate există în lumea contemporană. Pentru noi, în zona Marii Negre și zona Orientului Mijlociu extins, pentru colegii baltici în nord, pentru cei din sud migrație și terrorism ; Africa. Uitați-va la competiția din spațiu, atacurile cibernetice, rachetele de ultima generație pe care Rusia și China. Și va întreb: Nu cumva securitatea asta are și un cost? Are și un cost. Mereu ai nevoie de bani pentru alte lcuuri. E firesc că cetățenii să își dorească servicii mai bune, servicii de sănătate mai bune, autostrăzi și infrastructură mai bune, dar fără securitate, fără o baza de securitate și de stabilitate pentru orice țară nu e posibil să construiești nimic. Nicio viață normală, economie performanță, nici autostrăzi, nici drumuri, nici spitale.

Preconditia este pace și securitate asta face NATO și cred că investiția în apărare e investiție, nu e cheltuiala și face parte din această logică. Și va mai spun ceva despre armata română, care îmi e foarte dragă și am respect imens pentru oamenii care slujesc sub drapel. Armata Română a fost subfinantata cronic de decenii. Cei care au făcut aramata ne aducem aminte în ce condiții. Nu e normal că o țară de flanc, chiar dacă e membru NATO să nu facă un efort minim necesar pentru a-și face datoria. Cred că e o discuție falsă. Cred că avem nevoie cu toții să investim mai bine nu doar mai mult să fim siguri că ce investim în ce avem cu adevărat nevoie și nu doar pentru lucurile din trecut pentru cele care vor veni. Faptul că România este printre cele 10 țări aliate care investește 2% este apreciat. Este un lucru ce face cinste României și cred că cetățenii României înțeleg că este o investiție și nu o cheltuială.

 

Mai multe articole despre:
mircea geoana interviu