A murit filosoful și poetul Sorin Vieru, discipol al lui Noica

Sorin Vieru s-a remarcat în anii 80 prin traducerile din Platon, prin lucrările de logică, precum și prin textele profunde din volumul Epistolar îngrijit de Gabriel Liiceanu după succesul "Jurnalului de la Păltiniș".

S-a implicat în viața civică după 1990, fiind membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (GDS). După 1996 a predat în Facultatea de Filosofie din Universitatea București cursuri de logică, istoria logicii și istoria filosofiei.

Profesorii și studenții Facultății de Filosofie a Universităţii din Bucureşti au anunțat cu adâncă durere încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a prof. univ. dr. Sorin Vieru, personalitate de seamă a filosofiei şi a învăţământului filosofic românesc din ultimele decenii.

Sorin Vieru, fratele mai mic al compozitorului Anatol Vieru, s-a născut în 1934 la Iași. A obținut titlul de doctor în filosofie în 1973 la Universitatea din București cu o teză intitulată Axiomatizări şi modele ale sistemelor silogistice (publicată în 1975).

A urmat stagii de pregătire profesională la Moscova, Bochum, New York, Helsinki, Paris, Budapesta.

Din 1996 a fost profesor la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, iar din 2004 profesor emerit al aceleiași instituții.

A fost titularul unor cursuri esențiale pentru formarea studenților, precum Istoria logicii, Logică de ordinul I, Bazele inferențelor în științele sociale, cursuri speciale dedicate dialogurilor platoniciene (Apărarea lui Socrate, Timaios, Republica, Legile, Sofistul etc.) sau gândirii lui Gottlob Frege.

Prezența sa în amfiteatre și în sălile de seminar a fost în permanență aceea a unui "înțelept care ne-a îndrumat cu delicatețe, tact și pricepere intelectuală spre scrutarea interogațiilor fundamentale ale gândului filosofic", spun profesorii de la Facultatea de Filosofie București.

Discipol al lui Constantin Noica, a îmbinat într-un mod strălucit în activitatea sa interesele pentru istoria și filosofia logicii, pentru filosofia greacă sau pentru cea politică. Autor de lucrări de logică și filosofie: Încercări de logică vol. I și II, Riscul gândirii, Noile riscuri ale gândirii politice (ultimele două, împreună cu T. Robert), a publicat zeci de articole, studii și eseuri; traducător al unor opere fundamentale din gândirea lui Platon, R. Carnap, G. Frege, G.H. von Wright.

„Sorin Vieru rămâne în amintirea noastră cu imaginea luminoasă și fragilă a cărturarului aflat în căutarea adevărului", spun cei de la Facultatea de Filosofie București.

Logicianul Sorin Vieru era și autorul mai multor cărți de poezie: Momentan, București, Ed. Ara, 1991, Sala de fulgere, Iași, Academia de Poezie, 1999, Ultima Thule, cu desenele autorului, Ed. Humanitas, 2015.

Sorin Vieru a fost membru timp de 15 ani în Societatea Academică Română (SAR). Alina Mungiu-Pipidi scrie despre el că a fost printre puținii intelectuali români care a îndemnat noile generații către știința exactă.

"Profesorul Sorin Vieru, unul dintre autorii celebrului Epistolar (scrisori către și de Gabriel Liiceanu), cincisprezece ani membru în Consiliul de Administrație al SAR, impecabil profesor de logică, mare savant și desăvîrșit caracter ne-a părăsit astăzi. Era președintele Senatului Societății Academice din România. A fost doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti și profesor la aceeași universitate. Principalele sale publicaţii au abordat teme de logică şi ontologie (Aristotel, Wittgenstein, Frege, Boole). De asemenea, a tradus în limba română opere de Platon, Carnap sau Marcuse. A fost și poet, și desenator și activist civic, și mai ales un mare profesor. Nici un fel de cuvinte nu pot reda admirația noastră și recunoștința pentru anii pe care ni i-a dedicat", a scris Alina Mungiu-Pippidi.

Vladimir Tismaneanu a reacționat și el după trecerea în neființă a lui Sorin Vieru:

"Luminosul risc al gandirii: Cu mare durere aflu ca a incetat din viata filosoful si intelectualul critic Sorin Vieru. L-am cunoscut la GDS - era membru fondator- in primavara anului 1990, ne-am intalnit apoi, intermitent, de-a lungul deceniilor care au urmat. Era unul dintre apropiatii lui Constantin Noica in acel nucleu de autonomie a spiritului care a fost grupul de la Paltinis. Spiritul acestui logician se definea prin trei dimensiuni: discretia, eleganta si nobletea. A scris despre riscurile gandirii in general si ale gandirii politice in particular. Le-a trait, le-a asumat. Sa se odihneasca in pace, alaturi de iubita sa sotie Gina, in lumea carora ambii ii apartin pe veci si pe deplin: aceea a celor drepti..."

Sorin Vieru era prieten cu Mihai Șora, care a evocat delicatețea filosofului care ar putea da un contur moral României:

"I-am pierdut pe amândoi. Fără Gina și fără Sorel, fără grația și diafanul acestor făpturi de lumină, suntem mai sumbri, mai mici și cerniți. Încă nu-mi vine să cred că au plecat și, odată cu ei, o întreagă lume: tocmai lumea aceea care – în alte împrejurări istorice, când delicatețea nu e hulită, nici alungată din Cetate – ar putea da un contur moral României, ar limpezi multe, fragede conștiințe. Dumnezeu să-i odihnească pe Gina și pe Sorel Vieru".