20 iulie 2025 - Sfântul Ilie. Tradiții și superstiții

Ca divinitate solară și meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să bată grindină.

În perioada să pământeană Ilie a săvârșit păcate, cel mai mare fiind uciderea părinților săi la îndemnul diavolului, păcate pe care le-a ispășit în moduri diferite și din această cauză Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinților și l-a urcat la cer într-o trăsura cu roți de foc trasă de doi sau de patru cai albi înaripați. În cer, Sânt-Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru răul pe care i l-au pricinuit. Și, pentru că dracii înspăimântați se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streașină caselor, în turlele bisericilor și chiar în trupul unor animale, Sânt-Ilie trăsnește năprasnic pentru a nu-i scapă nici unul dintre ei.

Că divinitate populară a Soarelui și a focului, Sânt-Ilie este atestat prin numeroase tradiții, mai ales în mediile păstorești.

În ajunul acestei zile, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă (cânepișți), se dezbrăcau și, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Dacă, în noaptea dinspre Sânt-Ilie, visau cânepă verde era semn că se vor mărită cu flăcăi tineri și frumoși iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărită cu oameni bătrâni.

În dimineață acestei zile se culegeau plante de leac, în special busuiocul, ce erau puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Tot acum se culegeau și plantele întrebuințate la vrăji și farmece.

Femeile duceau în această zi busuioc la biserica pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl puneau pe foc iar cenușă rezultată o foloseau în scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube în gură.

Nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu era voie că aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindină, obicei păstrat și astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
 

De Sfântul Ilie, românii își aminteau și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor morți. Femeile chemau copii străini sub un măr, pe care îl scuturau că să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morții se veselesc.

Scenariul ritual de renovare a timpului, specific tuturor marilor sărbători calendaristice, cuprinde și practici de pomenire a morților. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morților (Moșii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor se organizează praznice mari.

Se credea și se mai crede și astăzi că dacă tună de Sânt-Ilie, toate alunele vor seca iar fructele din livezi vor avea viermi.

Acum, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, operație numită "retezatul stupilor". Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați curați trupește și sufletește, îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavând voie să între în stupina. După recoltarea mierii, cei din casă, alături de rudele și vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din mierea nouă și se cinsteau cu țuică îndulcită cu miere. Masă festivă avea menirea de a asigura belșugul apicultorilor și de a apară stupii de furtul mânei și se transformă într-o adevărată petrecere cu cântec și joc. Era nevoie de multă atenție, că la această masă să nu fie prezenți cei ce știau să facă farmece și vrăji, căci mierea furată în astfel de zile mari "e mai cu putere la farmecele și vrăjile lor".

Sânt-Ilie marchează miezul verii pastorale, dată când le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stana. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.

În vechime, se obișnuia că în această zi să se organizeze întâlniri ale comunităților sătești de pe ambii versanți ai Carpaților (numite nedei), se organizau târguri de Sânt-Ilie, iarmaroace și bâlciuri, unele păstrate până în zilele noastre. În cadrul acestor manifestări, ce durau mai multe zile și erau considerate a fi bune prilejuri de cunoaștere pentru tineri, atmosfera era însuflețită de muzică și se făcea comerț cu produse pastorale, instrumentar casnic, unelte și produse agricole.

Pentru ținutul sucevean este demn de amintit renumitul bâlci de Sânt-Ilie de la Fălticeni, bâlci care, din anul 1814, în urmă hrisovului lui Scarlat Vodă Calimach, era al doilea că mărime din Europa, după cel de la Leipzig. Cu două-trei săptămâni înainte de 20 iulie, pe străzile Fălticenilor începea să se adune mozaic de lume și se auzeau strigătele și chemările negustorilor rostite în polonă, rusă, letonă, cehă, germană, maghiară, turcă sau arabă. La bâlciul organizat cu această ocazie ("Comedia din deal") veneau artiști de circ - acrobați, iluzioniști, înghițitorii de săbii, motocicliști ce evoluau la zidul și globul curajului - soseau parcuri de animale sălbatice, erau montate scrâncioburi de diverse forme și mărimi, erau aduse teatre de păpuși, roată norocului și multe alte atracții pentru curioșii adunați "pe deal". Treptat, iarmarocul de la Fălticeni, că de altfel multe alte manifestări tradiționale, și-a pierdut importantă, astăzi încercându-se revigorarea lui în cadrul Festivalului folcloric "Șezătoarea". 

Sfântul Ilie

- nu se lucrează de teamă pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).

- îl cinstesc mai ales cojocării, stupării - se retează stupii, se duc faguri și mere la biserica spre binecuvântare și se împart de pomană.

- se culeg în zori plante de leac stropite cu sânge de cocoș tăiat deasupra lor.

- se duc berbecii la berbecar.

- dacă tună vor fi merele și alunele viermănoase; dacă plouă, va plouă 20 de zile.

- se ține "Târgul de fete de pe Muntele Găina" din jud. Albă. http://www.muzeulastra.ro

20 iulie - Covasna

Nedeea mocănească „Sânt Ilie la români” - la care participa și un grup de tradiții populare din județul Sibiu.

20 iulie - Săcele - "Târgul feciorilor de la Săcele" - manifestare tradițională ce se organizează anual de Sfântul Ilie

Săcele - Sărbătoarea mocanilor de Sânt Ilie - sâmbătă și duminică în preajma zilei de Sf. Ilie, în Poiana Angelescu

20 iulie - Polovragi

"Nedeea de la Polovragi" - manifestare etnofolclorică și târg anual.

20 iulie - Fălticeni

"Șezătoarea" - spectacol folcloric ce se organizează de ziua Sfântului Ilie.

20 iulie - Bezdead, Găești

Târguri anuale ce se organizează de ziua Sfântului Ilie.

Ce este Nedeia?

Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram.

SURSA