Virgil Ardelean a anunţat că demisionează din funcţia de şef al DGIPI
Virgil Ardelean a declarat miercuri că îşi dă demisia din funcţia de şef al DGIPI. Ardelean susţine că Gabriel Oprea nu i-a acceptat demisia de la DGIPI şi că "în poliţie, serviciile de informaţii şi în parchete sunt zeci de "Vulpi", se arată într-un comunicat de presă al lui Ardelean remis după ce acesta a confirmat că renunţă la şefia DGIPI.
Ardelean a renunţat la această funcţie în care a fost numit de Gabriel Oprea vinerea trecută când a fost publicată decizia în Monitorul Oficial.
Ardelean: "A fost şi un spectacol, vă cer scuze, al Vulpii"
Virgil Ardelean a povestit cum a intrat în acest spectacol, după o
convorbire nu foarte amicală cu Gabriel Oprea, imediat după ce acesta
fusese numit la şefia ministerului de interne.
Gabriel Oprea: "Domnule general, eu personal nu vă iubesc, şi alţii din
partid la fel, dar ştiu cine sunteţi, m-am interesat prin minister în
aceste zile, toţi vă poartă respect şi vă apreciază şi vreau să mă
ajutaţi”.
Virgil Ardelean: "Am şi eu sentimentele mele faţă de dumneavoastră şi categoric, am obligaţia ca de altfel toţi ceilalţi colegi profesionişti, să vă ajutăm. Nu trebuie să ne rugaţi, avem, fiecare din cei 17 directori generali şi 14 directori, atribuţiile conform fişei postului pe care fiecare şi le-a asumat şi le respectă."
"România de astăzi este formată din numeroase câmpuri difuze de
influenţă, unele dintre ele au tendinţe de a concura cu autorităţile de
stat pentru a gestiona puterea în România, folosind o gamă
spectaculoasă de infrastructură umană şi financiară. Pe zi ce trece,
din păcate, sunt afectate principiile, valorile şi responsabilităţile.
Poate acestui context merită a fi analizată situaţia creată la MAI",
arată Ardelean, care enumeră apoi amănunte despre raporturile sale cu
fostul ministru Oprea.
"Păcat pentru domnul Oprea şi păcat că
nu mi-a acceptat imediat demisia pe care i-am propus-o, poate se
stingea conflictul", arată Ardelean,. care atnţionează că "în poliţie,
serviciile de informaţii şi în parchete sunt zeci de VIRGIL ARDELEAN şi
de VULPI".
Virgil Ardelean - un personaj politic controversat
Vulpea s-a aflat timp nouă ani la şefia serviciului secret al ministerului de Interne, cunoscut sub numele de "Doi ş-un sfert". A prins trei guvernări şi a fost centrul unor scandaluri politice răsunătoare. Ultimul dintre ele, fuga lui Omar Hayssam, i-a adus şi schimbarea din funcţie. Celelalte acuzaţii au venit fie din partea unor politicieni, care l-au acuzat că face poliţie politică, fie din partea interlopilor celebri în Capitală.
Venit de la Cluj, unde fusese, ca şef al poliţiei, în centrul scandalului Caritas, Virgil Ardelean s-a impus repede la Bucureşti. Iniţial a fost şef al Poliţiei Capitalei, la puţin timp, a fost numit la şefia serviciului secret al Ministerului de Interne.
Primul scandal a fost legat de mineriada din 1999, când ministrul de atunci, Gavril Dejeu, a spus că a fost dezinformat de fosta "Doi ş-un sfert" în legătură cu acţiunile minerilor.
În timpul guvernului Năstase, când ministrul de Interne era clujeanul Ioan Rus, unitatea pe care o conduce primeşte şi mai multe atribuţii, aproape ca SRI şi SIE. Tot atunci, fostul şef al corpului de control al guvernului, Ovidiu Grecea, îl acuză pe Ardelean de poliţie politică.
Doi ani mai târziu, Vulpea revine în prim-plan, după ce i-ar fi cerut şefului PNA de atunci, Ioan Amărie, să asculte telefoanele unor ziarişti, pe motiv că un inspector de poliţie ar avea activităţi subversive.
Acuzaţii au venit şi din partea interlopilor. Ardelean a fost acuzat de fraţii Sile şi Nuţu Cămătaru că le-ar fi înscenat un dosar. Şi alte personaje controversate, cum ar fi Nicu Gheară, l-au arătat cu degetul. Nimic nu a fost însă dovedit, ba mai mult, Ardelean nu a fost clintit de la şefia direcţiei de informaţii a ministerului de interne decât în 2007.
După fuga lui Omar Hayssam, în vara lui 2006, el a fost primul care şi-a dat demisia, fiind urmat de omologii de la SRI şi SIE şi de procurorul general al României. După ce a fost însă audiat în Parlament şi după ce s-a stabilit că unitatea sa nu a greşit, premierul Tăriceanu a refuzat să-i semneze demisia. Abia câteva luni mai târziu, demisia i-a fost acceptată de noul ministru de interne, Cristian David, care l-a menţinut în minister, ca şef al unei alte direcţii.