Universităţile bucureştene de Ştiinţe Agronomice şi de Medicină, ultimele în topul integrităţii

Primele în clasament, altfel spus cele mai integre instituţii de învăţământ superior din ţară, sunt Universităţile de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş şi Cluj-Napoca, Universitatea "Al. Ioan Cuza" din Iaşi, Academia de Studii Economice Bucureşti şi Universitatea Maritimă Constanţa.

Nepotismul este una dintre caracteristicile principale ale universităţilor româneşti, în 95% dintre instituţiile de învăţământ superior de stat existând un număr ridicat de familii, se mai arată în raportul Coaliţiei.

În raport este dată ca exemplu o facultate în care lucrează nu mai puţin de opt perechi de persoane înrudite, din totalul celor 45 de cadre didactice.

"Este o problemă care agravează starea sistemului închis în învăţământul superior românesc", se menţionează în raport.

Deşi majoritatea universităţilor respectă toate prevederile legale la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, la interviurile respective se prezintă un singur candidat. Astfel, majoritatea posturilor par a fi "dedicate" unei singure persoane dinainte stabilite, concursurile fiind, totuşi, sub acoperire legală, spun raportorii Coaliţiei pentru Universităţi Curate (CUC).

Mai mult, promovarea pe un post de profesor sau conferenţiar se face în interiorul universităţii, nu prin cooptarea de noi cadre, ceea ce înseamnă că promovarea nu este un proces competitiv de recunoaştere a valorii, ci o etapă care vine de la sine în cariera universitară.

Plagiatul este tolerat în 71% dintre universităţile de stat din România, iar fenomenul este răspândit mai ales printre profesori, care de multe ori îşi pun numele pe lucrări ştiinţifice traduse din jurnalele străine, se arată în raport.

Raportul arată că astfel de lucruri se petrec în universităţile româneşti, în timp ce în Vest primul curs care se ţine la începutul anului universitar este despre cum se scriu lucrările academice şi cum se folosesc referinţele bibliografice, deoarece sancţiunile pentru plagiat sunt atât de aspre, încât acesta nu poate fi considerat "o opţiune".

În schimb, în România nu există pedepse pentru furtul intelectual.

Universităţile româneşti nu stau foarte binenici la capitolul performanţă academică, după cum arată raportul CUC. Astfel, dintre conducătorii de doctorat români, 36% au publicat cel mult un articol cotat ISI, adică care au apărut în publicaţii de renume în domeniul ştiinţific. În numai 26% din universităţi conducătorii de doctorat au publicat mai mult de două articole în publicaţii cotate ISI.

Mai mult de jumătate dintre universităţile din România au fost penalizate după anchete ale autorităţilor pe cazuri de corupţie, hărţuire sexuală, discriminare sau fraude financiare, se arată în raportul Competiţia Corectitudinii Universitare.

Potrivit acestui raport, 52% dintre universităţile româneşti au fost sancţionate. Astfel, în 16% din universităţi au fost implicate în procese cu angajaţii sau cu studenţii pe chestiuni de corectitudine şi au pierdut, în 14% din instituţii au existat cazuri anchetate de procuratură pentru corupţie, hărţuire sexuală şi discriminare, în 17% din cazuri au existat rapoarte negative ale Curţii de Conturi, ale Gărzii Financiare sau ale corpului de control al Ministerului, iar în 10% dintre cele 42 de unităţi investigate de Coaliţia pentru Universităţi Curate (CUC), au existat dovezi de falsificare gravă a diplomelor în ultimii 10 ani.

În ceea ce priveşte administrarea banilor, s-a constatat că există cazuri în care achiziţiile publice se "aranjează", sunt firme "preferate" care câştigă consecvent licitaţiile pentru produse sau servicii, susţine raportul CUC. Mai există o serie de elemente ce pot ridica suspiciuni privind practicile de achiziţii, şi anume existenţa unui număr foarte mare de achiziţii desfăşurate prin cereri de oferte şi nu prin licitaţii deschise, frecvenţa mare a contractelor, pentru sume considerabile alocate prin cerere de ofertă, către aceeaşi societate comercială, şi existenţa câtorva firme care au încheiat mai multe contracte cu universităţile prin ofertă şi chiar prin negocieri cu o singură sursă.

Clasamentul a fost alcătuit după ce echipe formate din experţi şi studenţi au evaluat 42 dintre cele 56 de universităţi de stat din ţară, pe criteriile transparenţă şi corectitudine administrativă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei şi management financiar. Evaluarea s-a făcut în perioada octombrie 2008 - ianuarie 2009, după întâlniri cu conducerea instituţiilor, cu studenţii acestora, cu sindicatele şi cu alte părţi interesate, dar şi după trimiterea de solicitări la care trebuia să se primească răspuns în termenul legal. 

Grupul de iniţiativă al CUC este format din Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Asociaţia Ad Astra, Asociaţia FAR, Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia Profesională pentru Educaţie şi Cercetare EduCer din România, Centrul Euroregional pentru Democraţie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Colegiul Noua Europa, Grupul pentru Dialog Social, Grupul pentru Reforma Universitară, Societatea Academică din România, Societatea Română de Ştiinte Politice, Solidaritatea Universitară.