România continuă să fie marcată de corupţie la 20 de ani de la căderea comunismului

Revoluţia care a marcat sfârşitul comunismului în Europa de Est în urmă cu 20 de ani a fost paşnică în majoritatea ţărilor, cu excepţia României. Regimul dictatorului comunist Nicole Ceauşescu s-a sfârşit printr-o revoluţie sângeroasă soldată cu peste 1.000 de morţi, Acum, ţara este membră UE, cu o economie solidă şi o viaţă democratică aprinsă, uneori haotică. Însă România continuă să fie marcată de o corupţie endemică, despre care unii cred că ameninţă viitorul ţării, comentează site-ul NPR.
Corupţia şi mita fac parte din viaţa de zi cu zi: în sistemul medical, justiţie, educaţie, chiar şi religie.

Într-un caz recent, Răzvan Chiruţă, reporter la România Liberă, şi un coleg s-au dat drept candidaţi la preoţie. Ei l-au filmat pe arhiepiscopul  Tomisului, Teodosie, al doilea prelat ca importanţă în Biserica Ortodoxă Română, în timp ce convenea să le vândă locuri în rândul preoţimii. Preţul era iniţial de 4.500 de dolari, dar, potrivit lui Chiruţă, a crescut la aproape 75.000 de dolari."Depinde unde devii preot. Dacă devii preot la ţară, este mai ieftin", spun el.

Însă, în pofida imaginilor, arhiepiscopul a rămas în funcţie. El neagă acuzaţiile, iar procurorii români şi oficialii Bisericii spun că anchetează.

Într-un alt caz, nimic nu i s-a întâmplat fostului ministru al agriculturii Decebal Traian Remeş. Procurorii l-au filmat în timp ce-şi folosea ministerul pentru a acorda contracte unui prieten, în schimbul a circa 20.000 de dolari, a unei maşini noi, a unor cărnaţi de porc şi ţuică.
Laura Ştefan este coordonatorul anticorupţie pentru Societatea academică din România. "Au existat discuţii pe forumuri de internet şi o persoană spunea 'OK, acum ştim cât valorerază ministrul agriculturii. Aş vrea să cumpăr ministrul finanţelor -cât ar costa?'", spune ea.

Potrivit acesteia, problema corupţiei este adânc înrădăcinată. "Nu luptăm numai împotriva mentalităţii comuniste şi reţelelor comuniste, care încă există. Luptăm şi împotriva une mentalităţi, veche cât istoria României", subliniază Laura Ştefan. "Cînd eşti la putere, nimeni nu trebuie să îndrăznească să-ţi pună întrebări. 'Cum îndrăzneşti să ne întrebi ce facem cu banii?. Este treaba noastră. Eu sunt ministrul, eu decid", explică ea.

Scandalul ce l-a implicat pe Remeş a devenit subiect de glume în România, dar, în alte cazuri, corupţia a dus la tragedii. Criticii spun că această cultură a corupţiei a extins incompetenţa în sectoare publice-cheie, printre care instanţe şi domeniul sănătăţii, iar gradul de tragere la răspundere este zero.
În micul lor apartament din Bucureşti, Elena Lungu şi soţul ei se uită la fotografiile cu fiul lor de 2 ani, Sebastian, care doarme în camera vecină. Cînd Elena era însărcinată, ea i-a dat bani medicului ginecolog, precum şi asistentelor, lucru obişnuit în România. A fost o sarcină normală, dar, în momentul naşterii, Elena spune că a fost lăsată singură multă vreme. Apoi, principala sa asistentă medicală i-a spus brusc că tura ei s-a încheiat şi a plecat.

"Imaginaţi-vă că o asistentă îmi spune că poate vedea capul copilului, dar trebuie să plece acasă, pentru că i s-a terminat tura", povesteşte Elena. Când în cele din urmă a apărut altă asistentă - după 45 de minute - Elena spune că aceasta a intrat în panică. Cordonul ombilical era înfăşurat în jurul gâtului copilului de câteva ori, restricţionând oxigenarea. După 25 de minute, s-a născut Sebastian, dar era aproape mort.

"Nu ţipa, nu mişca. Era vânăt. Am încercat să acceptăm că nu va fi niciodată un copil normal, sănătos. Însă cu fiecare pas pe care îl face, trebuie să-i îmbunătăţim, câte puţin, viaţa", spune Elena.
Fiecare zi este o luptă, povesteşte ea. La vârsta de 2 ani, Sebastian nu se poate târî, nu poate sta în funduleţ şi nu-şi poate susţine capul. Nu vorbeşte. Elena şi soţul ei au dat în judecată sistemul medical, pentru neglijenţă criminală.

Transparency International a anunţat că România a făcut progrese modeste în ultimii ani în combaterea corupţiei din poliţie, dar, în celelalte sectoare publice, problema rămâne endemică.

În condiţiile corupţiei răspândite, UE - la care România a aderat în 2007 - a ameninţat în repetate rânduri cu sancţiuni.

Laura Ştefan declară că în prezent condiţiile de trai sunt mult mai bune - există libertăţi de bază şi democraţie - dar spune că ţara este în continuare fragilizată de moştenirea comunistă. "Suntem încă în mentalitatea comunistă, în care a fura de la stat este bine, pentru că era vorba despre un regim totalitarist şi oamenii încercau să găsească moduri de a trăi mai bine.

Dar cred că, la 20 de ani de la revoluţie, poate a venit momentul ca această mentalitate să se schimbe", spune ea.
Dan Turturică, de la România Liberă, spune că depinde de cetăţenii simpli să ceară responsabilitate şi transparenţă. "Aceasta este democraţia în esenţa ei. Un protest ar trebui să înceapă imediat din partea cetăţenilor, care nu mai pot suporta. Nu există alt mijloc", declară el.