Am avut dintotdeauna o preferinta pentru spiritul ceh ("cehoslovac"?): nu doar literatura, cu Hasek, "parintele" lui Svejk, cu Hrabal, Kundera..., ci si filmul, cu Menzel, Forman, Chitilova... Fara elitism, dimpotriva, adânc înradacinat în mentalitatea populara, n-as zice, totusi, chiar "plebeiana", e spiritul unei culturi marcate distinct, fara ezitare: inconfundabil, de jocul de nuante ale umorului si ironiei, inseparabile, de o larga "palet (...) Citește mai departe...