Guvernul şi sindicatele au finalizat primele variante de echivalare a funcţiilor în sistemul bugetar
Cine trebuie plătit mai bine, cine munceşte mai mult? Acestea sunt problemele cărora Guvernul trebuie să le dea de cap prin legea unică de salarizare. După aproape două luni de negocieri, reprezentanţii Executivului şi sindicatele au reuşit să finalizeze primele variante de echivalare a funcţiilor în sistemul bugetar.
Prima variantă de echivalare a funcţiilor pune semnul egal între medicul primar de clinică, subcomisarul, conferenţiarul universitar şi maiorul din armată.
În cea de-a doua variantă, un profesor de grad I, cu vechime de cel mult 10 ani, are aceleaşi drepturi cu un inspector, un farmacist sau cu un preot de parohie.
În a treia variantă,
corespondenţii agentului de poliţie debutant sunt: secretarul de
şcoală, pedagogul şi grefierul.
Variantele vor fi prezentate în şedinţa de Guvern de săptămâna aceasta.
Sindicatele şi reprezentanţii ministerelor trebuie să mai
includă în această grilă unică şi parlamentarii, primarii, preşedintele
şi premierul ţării.
În urma negocierilor, s-a mai stabilit ca raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu să fie de 1 la 15. La baza grilei de salarizare va sta salariul minim pe economie. Piatra de hotar a grupului de lucru este salariul cel mai mare. Sunt trei variante în discuţii: salariul preşedintelui, cel al guvernatorului BNR şi cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În ciuda atâtor dileme, Guvernul promite totuşi că, la vară, vom avea legea unică. "Termenul este 30 iunie pentru finalizarea legii. Ea va intra în vigoare de la 1 ian 2010. Dacă reuşim să facem legea, voi propune să ne angajăm răspunderea pentru acestă lege", a precizat prim-ministrul Emil Boc.